Schimbările climatice afectează sănătatea respiratorie a românilor. 97% dintre medicii chestionați observă modificări ale afecțiunilor

Poluarea aerului, perioadele mai lungi în care circulă polenul și valurile de căldură influențează tot mai mult sănătatea respiratorie a populației din România. Aproape toți medicii care au participat la o consultare realizată în septembrie 2026 spun că au observat schimbări ale manifestărilor respiratorii pe care le asociază cu factorii de mediu. În același timp, o mare parte dintre respondenți consideră că sistemul medical nu este suficient pregătit pentru aceste provocări.

Datele apar într-un document intitulat „Criza climatică este o criză de sănătate. Cum afectează schimbarea climei sănătatea respiratorie și ce poate face România”, lansat de Chiesi România și Ambasada Sustenabilității în România, cu sprijinul Societății Române de Pneumologie. White paper-ul analizează legătura dintre poluare, schimbările climatice și afecțiunile respiratorii, reunind informații din studii internaționale, date despre situația din România și observațiile medicilor.

Poluarea și căldura extremă se văd tot mai des în cabinetele medicilor

La chestionarul realizat în septembrie 2026 au răspuns 68 de medici, dintre care 67 au declarat că practică pneumologia, iar 66 lucrează exclusiv în această specialitate. Dintre participanți, 97% au spus că au observat în ultimii cinci ani modificări ale manifestărilor respiratorii pe care le pun în legătură cu factorii de mediu.

Poluarea aerului a fost indicată cel mai frecvent, de 66% dintre respondenți. Pe următoarele locuri se află sezonul de polen mai lung sau mai intens, menționat de 62% dintre medici, valurile de căldură, indicate de 54%, și schimbările bruște de vreme sau umiditatea, semnalate de 51%.

Vezi și:

Ce poți face cu energia produsă de panourile fotovoltaice și pe care nu o consumi. Drepturile prosumatorilor, în funcție de puterea instalată

Potrivit răspunsurilor, persoanele cu astm sunt considerate cele mai vulnerabile la aceste influențe, fiind menționate de 77% dintre participanți. Urmează pacienții cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), indicați de 62%, și persoanele vârstnice, menționate de 53%.

Consultarea scoate în evidență și dificultățile sistemului medical. Aproximativ două treimi dintre medicii participanți, respectiv 66%, consideră că serviciile de sănătate sunt mai degrabă nepregătite sau deloc pregătite pentru efectele schimbărilor climatice și ale altor factori de mediu. În plus, 43% declară că nu au beneficiat de nicio formă de pregătire pe această temă. Doar aproximativ 9% spun că au la dispoziție suficiente informații sau ghiduri.

Autorii documentului atrag atenția că rezultatele chestionarului au caracter orientativ și nu sunt reprezentative statistic pentru toți medicii din România. Eșantionul a fost unul de conveniență, iar răspunsurile reflectă experiențele și percepțiile celor 68 de participanți.

Vezi și:

Un câine în casă ar putea avea un efect surprinzător asupra sănătății copiilor

România se confruntă cu o povară importantă a bolilor respiratorii

Riscurile asociate schimbărilor climatice se suprapun peste o situație deja dificilă în ceea ce privește bolile respiratorii. Potrivit Societății Române de Pneumologie, peste un milion de persoane trăiesc cu astm în România, prevalența bolii fiind estimată în 2026 la aproximativ 4-9% din populație.

În cazul bronhopneumopatiei obstructive cronice, prevalența estimată este de 8,3% în rândul persoanelor de peste 40 de ani. BPOC este a treia cauză de deces la nivel mondial, iar specialiștii avertizează că subdiagnosticarea rămâne o problemă atât în cazul acestei afecțiuni, cât și al astmului. Prin urmare, numărul real al persoanelor afectate ar putea fi mai mare decât cel identificat în prezent.

Pentru cele aproximativ două milioane de persoane cu astm sau BPOC, episoadele de poluare, căldura extremă și expunerea la alergeni pot însemna agravarea simptomelor, mai multe consultații neplanificate și prezentări la camera de gardă. În cazurile severe, exacerbările pot duce la spitalizare și pot crește riscul de deces.

Căldura extremă reprezintă o altă problemă evidențiată în document. Potrivit raportului „Starea Climei România 2025”, numărul estimat al deceselor asociate temperaturilor ridicate a crescut de la aproximativ 2.900 în 2022 la aproape 4.950 în 2024. În acel an, România s-a situat pe locul al cincilea în Europa în privința acestui indicator.

București-Ilfov, cea mai poluată regiune din analiza europeană privind PM2,5

Calitatea aerului reprezintă una dintre principalele provocări pentru sănătatea publică. Datele prezentate în white paper arată că populația României este expusă la concentrații de poluanți atmosferici care depășesc nivelurile recomandate pentru protejarea sănătății.

Un studiu comandat de Parlamentul European a identificat regiunea București-Ilfov drept zona cu cea mai ridicată concentrație medie de particule fine PM2,5 dintre cele 234 de regiuni ale Uniunii Europene analizate pentru anul 2023. Valoarea înregistrată a fost de 16,2 micrograme pe metru cub de aer.

Tot pentru 2023, Agenția Europeană de Mediu estimează că aproximativ 14.066 de decese premature din România au fost asociate expunerii la PM2,5 peste nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, de 5 micrograme pe metru cub.

Situația este relevantă și în contextul standardelor europene care vor intra în vigoare în 2030. Atunci, valoarea-limită anuală pentru particulele fine PM2,5 va scădea la 10 micrograme pe metru cub, ceea ce presupune accelerarea măsurilor pentru reducerea poluării.

Ce măsuri propune documentul pentru protejarea sănătății populației

White paper-ul recomandă ca efectele schimbărilor climatice asupra sănătății respiratorii să fie integrate mai clar în politicile publice de sănătate și de mediu. Printre propuneri se află includerea unor indicatori de sănătate în Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice 2024-2030.

Documentul atrage atenția și asupra necesității unor praguri de avertizare mai bine adaptate riscurilor generate de căldură. În cele mai populate cinci orașe din România, riscul de mortalitate asociat temperaturilor ridicate începe să crească la valori cu aproximativ 3-5 grade Celsius sub pragurile utilizate în prezent pentru avertizările oficiale. Autorii recomandă planuri de intervenție inspirate de modelul „heat-health action plan” al Organizației Mondiale a Sănătății, care să coreleze avertizările meteorologice cu măsuri de protecție a populației și de pregătire a serviciilor medicale.

O altă direcție vizează extinderea monitorizării polenului și controlul ambroziei. În prezent, monitorizarea aerobiologică este neuniformă la nivel național, ceea ce îngreunează dezvoltarea unor sisteme de avertizare comparabile pentru persoanele sensibile la alergeni.

Autorii consideră necesară și pregătirea suplimentară a personalului medical, prin ghiduri și instrumente practice care să ajute la recunoașterea și gestionarea efectelor factorilor de mediu asupra sănătății respiratorii. În paralel, sistemul de sănătate ar trebui să își evalueze amprenta de carbon și vulnerabilitatea la schimbările climatice, pentru a identifica măsuri de reducere a emisiilor și de creștere a rezilienței.

Concluziile documentului au fost discutate în cadrul unei mese rotunde la care au participat reprezentanți ai instituțiilor publice și ai mediului politic, specialiști din domeniul medical și academic, precum și organizații de pacienți.

Daniela Mutu, country manager Chiesi România, a declarat că inițiativa urmărește să apropie domeniile sănătății și sustenabilității și să încurajeze colaborarea dintre autorități și mediul de afaceri. La rândul său, prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie, a subliniat importanța educării atât a pacienților cu afecțiuni respiratorii, cât și a populației. Dragoș Tuță Mihaylov, fondatorul Ambasadei Sustenabilității în România, a evidențiat necesitatea transformării dialogului dintre medici, cercetători, decidenți și reprezentanții pacienților în măsuri concrete.

Cine este Mihaela Pleșa, românca care face legea în America. Fiica unor refugiați din comunism a scris istorie în Texas