Românul care contribuie la misiunile NASA spre Lună. Povestea profesorului din Rădăuți care dezvoltă modele pentru bateriile viitorului

Puțini români pot spune că au avut o contribuție, chiar și indirectă, la una dintre cele mai ambițioase inițiative spațiale ale ultimelor decenii de la NASA.

Printre ei se numără și Paul Coman, un cercetător originar din Rădăuți, care astăzi lucrează în Statele Unite și participă la proiecte asociate programului Artemis, prin care NASA își propune revenirea oamenilor pe Lună.

Ajuns profesor cercetător la Universitatea din South Carolina, Paul Coman și-a construit cariera în jurul unui domeniu aparent discret, dar esențial pentru tehnologiile moderne: modelarea matematică a bateriilor. Expertiza sa este utilizată în proiecte din industria aerospațială, în sectorul auto și chiar în dezvoltarea unor dispozitive medicale care pot salva vieți.

De la un semestru în America la proiecte asociate programului Artemis

Drumul către colaborările cu cercetători implicați în proiectele NASA a început în 2015. La acel moment, Paul Coman era doctorand în Danemarca și a ajuns în Statele Unite ca cercetător invitat pentru un semestru, se povestește într-un interviu pentru Pozitivești.

Experiența acumulată în matematică și modelare l-a recomandat pentru un proiect care viza analiza sistemelor de baterii folosite în aplicații aerospațiale. Înainte de a avea ocazia să își prezinte ideile în fața unei echipe de specialiști, a petrecut săptămâni întregi studiind fenomene complexe legate de transferul de energie și propagarea căldurii în baterii.

Momentul decisiv a venit în timpul unei întâlniri online la care au participat aproximativ 15 cercetători și oameni de știință implicați în proiecte asociate NASA. Discuția a reprezentat un adevărat examen profesional, însă prestația sa a fost suficient de convingătoare pentru a deschide calea unor colaborări care continuă și astăzi.

În prezent, cercetătorul român conduce propriul laborator universitar și coordonează proiecte și studenți, dezvoltând soluții pentru unele dintre cele mai importante provocări din domeniul bateriilor moderne.

Vezi și:

NASA are o nouă problemă uriașă în cursa spre Lună: fără costumele potrivite, Artemis riscă să alunece serios după 2028

China sau SUA – cine va ajunge primul din nou pe Lună după 53 de ani. Astronauții americani au furat startul, dar sunt departe de victorie

Cum ajută matematica la siguranța misiunilor spațiale

Deși atunci când auzim despre explorarea spațiului ne gândim la rachete și astronauți, bateriile reprezintă o componentă critică a întregului sistem. În anumite momente ale unei misiuni, acestea devin principala sursă de energie, iar funcționarea lor trebuie să fie impecabilă.

Aici intervine munca lui Paul Coman. În loc să construiască și să testeze fizic fiecare configurație posibilă de baterii, cercetătorul dezvoltă modele matematice capabile să reproducă pe calculator comportamentul acestora. Astfel, pot fi analizate rapid diferite scenarii, fără costurile uriașe asociate experimentelor reale.

Un aspect deosebit de important este înțelegerea fenomenului cunoscut sub numele de „thermal runaway”, o reacție în lanț care poate apărea atunci când o celulă a bateriei se supraîncălzește și transmite căldura către celelalte. În aplicațiile aerospațiale, prevenirea unor astfel de situații este esențială.

Prin intermediul simulărilor, cercetătorii pot identifica variante mai sigure de proiectare și pot reduce semnificativ numărul testelor fizice necesare. Această abordare economisește timp și resurse și oferă o imagine mai clară asupra limitelor și performanțelor sistemelor analizate.

Contribuțiile sale nu se opresc însă la sectorul spațial. Paul Coman a colaborat și cu General Motors, unde a studiat efectele pe termen lung ale anumitor procese electrice asupra bateriilor utilizate în vehicule electrice și hibride.

De asemenea, cercetările sale au avut aplicații și în domeniul medical. În colaborare cu o companie care produce stimulatoare cardiace, a utilizat modele matematice pentru estimarea duratei de viață a unor noi generații de baterii. Rezultatele au indicat posibilitatea extinderii perioadei de funcționare cu câțiva ani, ceea ce ar putea reduce numărul intervențiilor chirurgicale necesare pacienților.

Pentru cercetătorul originar din Rădăuți, succesul nu se măsoară doar prin articole științifice sau proiecte prestigioase. Fie că este vorba despre explorarea spațiului, despre mașinile electrice sau despre dispozitive medicale, munca sa demonstrează că matematica poate avea un impact direct asupra tehnologiilor care ne influențează viața de zi cu zi. Iar faptul că un român contribuie la proiecte aflate în centrul noii curse către Lună este încă o dovadă că expertiza românească își găsește locul în cercetarea de vârf la nivel mondial.

Ce se întâmplă dacă pici o probă la Bacalaureat 2026. Mai trebuie să susții toate examenele?