România, peste Bulgaria și Ungaria la prețul angro al curentului. Cât de mare este distanța față de nordul Europei

România a avut miercuri, 28 octombrie 2026, cel mai ridicat preț mediu zilnic al electricității dintre cele 34 de piețe europene cu date complete pe platforma kWhPrice.eu. Media a fost de 31,09 eurocenți/kWh, echivalentul a 310,90 euro/MWh, peste nivelurile din Bulgaria și Ungaria. Comparația privește piața angro pentru ziua de livrare analizată, nu tarifele finale achitate de populație.

România, Bulgaria și Ungaria au cele mai mari medii din tabel

Potrivit datelor publicate de kWhPrice.eu, Bulgaria a înregistrat o medie de 30,51 eurocenți/kWh, iar Ungaria de 30,33 eurocenți/kWh. Cele două piețe s-au situat imediat după România în clasamentul pentru 28 octombrie.

Diferențele sunt mai mari față de alte piețe europene. În Austria, media zilnică a fost de 27,16 eurocenți/kWh, în Franța de 25,27 eurocenți/kWh, iar în Germania de 24,92 eurocenți/kWh.

Vezi și:

Un moștenitor refuză să vândă casa. Ce pot face ceilalți și când se poate ajunge la vânzare prin instanță

Platforma compară atât țări, cât și zone de ofertare din interiorul unor state. Prin urmare, cele 34 de piețe cu date complete nu reprezintă 34 de țări distincte, iar rezultatul nu trebuie extins la toate piețele europene.

Mediile prezentate sunt ponderate în timp pentru ziua locală de livrare. La momentul consultării, platforma indica date complete pentru 34 dintre cele 35 de piețe urmărite, informațiile pentru Irlanda fiind întârziate.

Vezi și:

TVA mai mică la curent pentru românii cu venituri reduse. Ce variantă analizează Guvernul

Schimbare importantă pentru facturile la energie și gaze. Ce costuri vor putea fi plătite de consumatori

Diferențe foarte mari față de piețele nordice

La celălalt capăt al tabelului, zona suedeză SE1 a avut o medie de numai 0,72 eurocenți/kWh. Finlanda s-a situat la 0,85 eurocenți/kWh, mult sub nivelurile din România și din celelalte piețe din partea superioară a clasamentului.

Aceste valori descriu situația unei singure zile. Ele nu arată cât plătește în mod obișnuit fiecare gospodărie din țările respective și nici nu stabilesc o ierarhie permanentă a costurilor electricității în Europa.

Prețurile angro se formează în funcție de cererea și oferta disponibile pentru intervalele de livrare. Producția centralelor, aportul surselor regenerabile, costurile combustibililor și posibilitățile de transfer al energiei între piețe pot influența rezultatele.

Tabelul arată dimensiunea diferențelor, dar nu stabilește singur contribuția fiecărui factor la prețul din România. Pentru atribuirea unei cauze precise ar fi necesară analiza separată a producției, consumului și fluxurilor de energie din ziua respectivă.

Citește și: Curent mai scump din această toamnă. Cât vom plăti în plus de la 100 la 300 kWh consumați

Cât au variat prețurile în România pe parcursul zilei

Pentru România, cel mai mic preț afișat în tabel a fost de 21,25 eurocenți/kWh, echivalentul a 212,50 euro/MWh. Maximul a ajuns la 43,46 eurocenți/kWh, adică 434,60 euro/MWh.

Diferența dintre minim și maxim a fost de 22,21 eurocenți/kWh. Cel mai mare preț din ziua analizată a depășit astfel dublul celui mai mic, ceea ce arată cât de diferite pot fi condițiile de piață între intervalele aceleiași zile.

Media zilnică nu trebuie confundată nici cu minimul, nici cu maximul. Ea sintetizează prețurile intervalelor de livrare și permite comparația între piețele pentru care există serii complete de date.

Aceste fluctuații contează în special pentru participanții care cumpără electricitate la prețuri legate de piața pe termen scurt. Pentru un consumator cu preț fix, simpla apariție a unui vârf de preț angro nu modifică automat tariful contractual.

Citește și: Factura la energie a crescut deși consumul este aproape același? Ce trebuie să verifici înainte să plătești

Ce înseamnă aceste valori pentru factura de acasă

Prețul angro de 31,09 eurocenți/kWh nu este prețul final al electricității pentru toți consumatorii din România. Factura depinde de contractul încheiat cu furnizorul și include și alte componente, precum transportul, distribuția, taxele și TVA.

Nici clasarea României pe primul loc în această comparație zilnică nu demonstrează că românii au automat cele mai mari facturi din Europa. Pentru o asemenea concluzie ar trebui comparate tarifele finale aplicabile gospodăriilor, în condiții echivalente de consum și taxare.

Un nivel angro ridicat poate pune presiune asupra achizițiilor furnizorilor și ale companiilor expuse direct pieței. Efectul concret depinde însă de contractele existente și de momentul în care energia a fost cumpărată.

Dacă vrei să verifici impactul asupra propriului buget, reperul este prețul aplicabil din contract sau din ultima notificare a furnizorului. Acesta trebuie analizat împreună cu numărul de kWh facturați și cu perioada pentru care este calculat consumul.

Tehnologia care ar putea schimba modul în care românii își încălzesc casele. 78% ar investi dacă ar primi sprijin financiar, arată un sondaj Ariston