România care ne face mândri: Mario Scurtu, olimpic la trei discipline, admis la Harvard cu bursă completă. „O modalitate de ambiționare”

Tot mai des se vorbește despre limitele sistemului educațional și despre provocările elevilor din România, însă apar și exemple care reușesc să schimbe perspectiva. Sunt povești construite din curiozitate, disciplină și dorința constantă de a înțelege lumea dincolo de manuale. Una dintre aceste povești este cea a lui Mario Scurtu, elev olimpic la mai multe discipline, care a reușit performanța de a fi admis la Harvard cu bursă integrală.

Parcursul unui elev autodidact și rolul olimpiadelor

Mario Scurtu, elev la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu Jiu, s-a remarcat prin performanțe la matematică, fizică și astrofizică. În plus, interesul său a ajuns și în zona lingvisticii, un domeniu aparent diferit, dar pe care l-a abordat prin prisma logicii matematice.

Elevul explică faptul că olimpiadele au avut un rol esențial în dezvoltarea sa, nu doar ca competiții, ci și ca instrument de validare pentru cei care învață independent:

„Olimpiadele sunt probabil unele dintre dintre puținele surse de validare pe care noi elevii le putem avea ca autodidacți în afara unui cadru didactic”.

Pentru el, aceste concursuri au fost o motivație și un mecanism de verificare a progresului. În lipsa unui cadru rigid care să-i confirme constant direcția, olimpiadele au devenit un reper important.

Vezi și:

Cât ajungi să plătești pentru un apartament cumpărat prin credit în 2026. Exemplu de calcul pentru o locuință de 80.000 de euro finanțată pe 30 de ani

O pasiune născută devreme pentru astrofizică

Interesul pentru univers nu a apărut întâmplător. Mario povestește că pasiunea sa pentru astrofizică a început încă de la vârsta de 3 ani, în serile petrecute la țară, când mama sa îi arăta stelele.

„Am devenit foarte pasionat, am devenit foarte curios de acest subiect și, în momentul când am învățat să citesc, să înțeleg un text în toată amploarea lui, am simțit nevoia de mai mult și de mai mult și de mai mult”, spune el, în cadrul emisiunii Garantat 100% la TVR1.

Această curiozitate a fost motorul principal al evoluției sale. De la enciclopedii și atlase, a ajuns treptat la materiale de specialitate, dezvoltându-și singur metodele de învățare. Profesorii au avut un rol de ghidare, însă baza a fost dorința constantă de a înțelege.

Legătura dintre științe și lingvistică

Deși poate părea neobișnuit, Mario a ales să participe și la competiții de lingvistică. Explicația vine din interesul său pentru logică și sisteme.

Vezi și:

Înscrierile la grădiniță încep pe 25 mai 2026. Ce schimbare importantă apare anul acesta pentru selecţia copiilor

Profesorii din România folosesc AI fără reguli clare: GhidAIEDU.ro vine să schimbe educația digitală

„Lingvistica aplicată pe care noi o întâlnim în olimpiade și în concursuri este foarte, foarte sprijinită de logica matematică”, explică elevul.

Problemele din acest domeniu presupun analiză și deducție, pornind de la informații limitate. Practic, participanții trebuie să descifreze structura unei limbi necunoscute, folosind raționamente similare celor din matematică sau fizică. Această abordare l-a atras și l-a ajutat să își dezvolte gândirea analitică.

Critica sistemului educațional din România

În cadrul interviului, Mario a vorbit deschis și despre limitele sistemului educațional românesc. El consideră că accentul este pus prea mult pe memorare și mai puțin pe creativitate.

„Sistemul educațional românesc se bazează foarte mult spre dobândirea unor anumite competențe, spre memorarea unor anumite cunoștințe (…) și lucrează mai puțin la creativitate”, afirmă acesta.

Mai mult decât atât, el atrage atenția asupra unei probleme mai profunde: lipsa dezvoltării valorilor morale și sociale.

„Vorbim despre o școală care în multe situații nu mai învață elevii să fie viitori cetățeni drepți, viitori cetățeni empatici (…) aceste valori etice sunt adesea omise”, spune Mario.

Deși a avut parte de profesori care l-au susținut, el subliniază că astfel de inițiative nu sunt garantate de sistem.

Procesul de admitere la Harvard

Admiterea la Harvard nu a fost un proces simplu. Mario explică faptul că pregătirea aplicației a durat aproximativ un an și a implicat mai multe etape.

Spre deosebire de sistemele clasice, admiterea în Statele Unite este una holistică. Nu contează doar rezultatele academice, ci și personalitatea, valorile și implicarea în activități extracurriculare.

Aplicația include premii, activități, proiecte și un eseu personal. Acest eseu are rolul de a lega toate elementele și de a oferi o imagine completă asupra candidatului.

Mario a ales să vorbească despre curiozitatea sa intelectuală și despre începuturile pasiunii pentru astrofizică. A inclus și experiențe din copilărie, cum ar fi construirea unei machete a sistemului solar și încercările sale de a înțelege misterele universului.

De ce a ales să studieze în SUA

Decizia de a pleca din România nu a fost una ușoară. Mario recunoaște că a existat o balanță între oportunități și atașamentul față de familie și comunitate.

„Eu mi-am dorit să studiez în State datorită oportunităților de cercetare nemaipomenite, oportunităților de a excela în astrofizică și nu numai”, explică el.

Un alt avantaj important este flexibilitatea sistemului educațional american, care permite explorarea mai multor domenii. Astfel, Mario își va putea continua studiile în astrofizică, dar va avea și posibilitatea să aprofundeze filozofia sau lingvistica.

În România, spune el, nu există o licență dedicată astrofizicii și nici suficiente oportunități de cercetare în acest domeniu.

Adaptare, disciplină și experiențe personale

Parcursul său nu a fost lipsit de provocări. Mario a trecut prin mai multe etape, de la navetă zilnică la viața în internat și apoi la gazdă.

Adaptarea la aceste schimbări a fost o lecție importantă, iar disciplina personală a jucat un rol esențial.

De asemenea, el recunoaște că în trecut a fost perceput ca diferit de colegii săi, mai ales în școala generală. Această diferență venea din interesul său pentru subiecte profunde și din modul în care aborda relațiile sociale.

„Oamenii au o tendință să respingă ceea ce nu se încadrează unor tipare sociale”, spune el.

În timp, a învățat că relațiile interumane presupun și ele o formă de adaptare și dezvoltare.