România are oameni, bani și acces la AI, dar rămâne în urmă. Avertismentul Microsoft la 30 de ani de prezență locală

Playtech a participat marti, 29 septembrie, la media briefing-ul organizat de Microsoft cu ocazia aniversării a 30 de ani de activitate în România, unde una dintre temele centrale a fost tocmai decalajul dintre potențialul tehnologic al țării și viteza reală cu care noile tehnologii sunt implementate.

Problema este vizibilă mai ales în mediul de lucru. Playtech a scris recent că România este ultima din Uniunea Europeană la adoptarea inteligenței artificiale în companii. Datele Eurostat pentru 2025 arătau că doar 5,2% dintre companiile românești cu cel puțin zece angajați utilizau tehnologii AI, față de o medie de 20% în UE. În același timp, numai 15,4% dintre românii chestionați într-un studiu citat de Playtech declarau că folosesc instrumente AI la locul de muncă.

România, locul 65 din 147 la utilizarea AI generativ

Noul Global AI Diffusion Report oferă o altă perspectivă asupra aceluiași decalaj. România ocupă locul 65 dintre cele 147 de economii analizate de Microsoft, cu o rată de utilizare a AI generativ de 18% în rândul populației de vârstă activă. Procentul este ușor mai mare decât în raportarea precedentă, când nivelul era de aproximativ 17,5%, însă diferența față de alte state din regiune rămâne importantă.

Polonia a ajuns la o rată de 32,3%, Ungaria la 33,3%, iar Cehia la 31,2%. La nivel mondial, utilizarea AI generativ a urcat la 18,8% din populația de vârstă activă în al doilea trimestru din 2026.

Media briefing Microsoft/foto – Ozana Mazilu (Playtech)

Media briefing Microsoft/foto – Ozana Mazilu (Playtech)

Media briefing Microsoft/foto – Ozana Mazilu (Playtech)

Este importantă și diferența dintre indicatorii folosiți. Procentul de 18% din raportul Microsoft măsoară utilizarea instrumentelor de AI generativ de către oameni, în timp ce datele Eurostat privind poziția României pe ultimul loc în UE se referă la integrarea tehnologiilor AI în activitatea companiilor. Cu alte cuvinte, românii au început să experimenteze individual cu ChatGPT, Copilot sau alte instrumente similare mai repede decât au reușit organizațiile să le integreze în procesele lor.

Microsoft consideră că România are deja multe dintre resursele necesare pentru a recupera această diferență: specialiști tehnici, universități, un sector IT dezvoltat și acces la finanțări europene pentru transformare digitală. Problema identificată de conducerea companiei este însă viteza de implementare.

„Avem o problemă de execuție”

Gabriela Popescu, General Manager Microsoft Romania, Moldova & CIS, a explicat că decalajul față de alte țări nu poate fi pus pur și simplu pe seama lipsei de specialiști sau a lipsei banilor. România a beneficiat de fonduri importante pentru digitalizare și dispune de oameni bine pregătiți, însă proiectele înaintează mai lent decât în statele din jur.

„Avem o problemă de execuție”, a explicat șefa Microsoft România, indicând nevoia unei strategii coerente de digitalizare, urmată de o implementare clar structurată și de existența unei instituții sau a unui responsabil care să poată coordona direcția la nivel național.

Gabriela Popescu, General Manager Microsoft Romania, Moldova & CIS/foto – Ozana Mazilu (Playtech)

Diferența este vizibilă și între sectorul privat și administrația publică. Companiile tind să adopte tehnologiile mai rapid deoarece presiunea concurențială le obligă să devină mai eficiente. În sectorul public, transformarea digitală avansează mai lent, iar procesele decizionale pot întârzia proiectele chiar și atunci când există finanțare și tehnologie disponibilă.

În contextul aniversării celor 30 de ani de Microsoft în România, compania identifică patru zone în care AI ar putea avea cel mai mare efect: creșterea productivității companiilor, simplificarea serviciilor publice, dezvoltarea competențelor necesare economiei bazate pe AI și creșterea competitivității și rezilienței economice.

Microsoft are aproximativ 2.000 de angajați în România

Microsoft și-a deschis primul birou din România în 1996, iar trei decenii mai târziu țara a devenit unul dintre centrele importante de talent ale companiei în regiune. Aproximativ 2.000 de angajați lucrează în București, Iași și Timișoara, în echipe de inginerie, dezvoltare și suport care deservesc inclusiv alte piețe.

În zona privată, Microsoft indică deja exemple de companii românești care încearcă să treacă de la simple experimente cu AI la integrarea tehnologiei în activitatea curentă. Regina Maria, Banca Transilvania și Druid AI sunt menționate drept organizații care se apropie de modelul pe care Microsoft îl numește „Frontier Firm”, în care angajații și agenții AI lucrează împreună în procese operaționale.

Miza este însă mai mare decât adoptarea unor instrumente precum Copilot. Datele europene arată că doar 5,2% dintre companiile românești utilizau AI în 2025, față de 42% în Danemarca și aproape 38% în Finlanda. Într-o altă analiză, Playtech a arătat că inteligența artificială ar putea genera sute de miliarde de euro pentru economiile Europei Centrale, în timp ce România are una dintre cele mai reduse rate de adopție în companii.

După 30 de ani în România, mesajul transmis de Microsoft este astfel mai puțin despre accesul la tehnologie și mai mult despre capacitatea de a o transforma în rezultate. România are infrastructură, specialiști și resurse financiare, dar decalajul față de regiune arată că următoarea etapă depinde în primul rând de cât de repede ajung proiectele din strategii și prezentări în administrație, companii și, în cele din urmă, în activitatea de zi cu zi.