România ar putea rămâne cu doar 15 județe. Ce ar dispărea de pe hartă și cine ar câștiga puterea administrativă

România ar putea trece prin cea mai amplă reorganizare administrativă din ultimele decenii. Un scenariu discutat în PSD presupune reducerea numărului de județe de la 41 la numai 15, după modelul actualelor curți de apel. Schimbarea ar putea avea efecte importante asupra economiei, bugetelor locale, instituțiilor publice și echilibrului politic din țară.

Cum ar putea arăta România cu numai 15 județe

Vicepreședintele PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru pentru reforma administrativ-teritorială, a declarat, într-un interviu pentru G4Media, că reorganizarea județelor va fi inclusă în proiectul pregătit de partid. Una dintre variantele invocate pornește de la actuala organizare a sistemului judiciar, în care funcționează 15 curți de apel cu competențe asupra mai multor județe.

Aplicarea acestui model ar însemna comasarea unor județe și desemnarea unor centre administrative regionale.

În vestul țării, Bihor ar putea fi reunit cu Satu Mare, în timp ce Timiș ar forma o structură administrativă împreună cu Arad și Caraș-Severin.

Vezi și:

Poți primi amendă dacă stai la semafor cu telefonul în mână? Ce spune Codul Rutier în 2026

În Oltenia, Doljul ar putea deveni centrul unei regiuni care ar include Gorj, Mehedinți și Olt. În sud-est, Constanța ar putea fi comasată cu Tulcea, iar Prahova cu Buzău și Dâmbovița.

În Transilvania, Clujul ar putea coordona o regiune care să includă Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj. În Moldova, Iașiul ar putea fi reunit cu Vaslui, iar Bacăul și Suceava ar deveni centre ale unor structuri administrative mai mari. Este important de precizat că aceasta nu reprezintă o hartă aprobată oficial, ci o posibilă variantă de reorganizare, pornind de la modelul judiciar.

Ce s-ar întâmpla cu Bucureștiul și Ilfovul

O schimbare importantă ar putea viza Capitala, unde scenariul discutat presupune desființarea Primăriei Generale și transferarea atribuțiilor către primăriile de sector. Totodată, Ilfovul ar putea pierde statutul de județ distinct, urmând să fie integrat într-o nouă structură administrativă.

Vezi și:

Peste jumătate dintre comunele mici din România ar putea fi comasate. Reforma vizează și orașele mici. Ce se întâmplă cu primăriile

PSD cere comasarea localităților mici și reducerea agențiilor de stat. Grindeanu propune două reforme până în martie 2027

O asemenea reorganizare ar necesita stabilirea unor reguli clare pentru administrarea transportului public, infrastructurii, serviciilor municipale și investițiilor care depășesc granițele unui singur sector.

Reforma care ar putea lăsa România fără 26 de județ (Foto: Antena 3 CNN)

Ce ar însemna reforma pentru economie și bugetul statului

Principalul argument economic al reorganizării este reducerea cheltuielilor administrative. Comasarea județelor ar putea diminua numărul consiliilor județene, al funcțiilor de conducere și al structurilor administrative care îndeplinesc atribuții similare.

Economiile ar putea proveni din reducerea cheltuielilor cu personalul, întreținerea sediilor și funcționarea instituțiilor. Totuși, valoarea acestora nu a fost încă stabilită.

Dragoș Benea a estimat că reforma administrației locale ar putea elimina între 15.000 și 18.000 de funcții de aleși locali începând din 2028, în funcție de varianta adoptată.

Pe termen lung, județele mai mari ar putea avea bugete mai consistente și capacitatea de a gestiona investiții importante în infrastructură, sănătate și transport.

Există însă și riscuri. Concentrarea resurselor în centrele administrative ar putea dezavantaja localitățile periferice, dacă distribuirea investițiilor nu va ține cont de nevoile fiecărei comunități.

Cum s-ar schimba puterea politică în România

Reforma ar modifica semnificativ echilibrul politic local. Reducerea numărului de județe ar însemna mai puține funcții de președinți de consilii județene, consilieri și alte poziții administrative.

Partidele ar trebui să își reorganizeze filialele teritoriale, iar politicienii care controlează în prezent administrații județene ar putea pierde influență.

Inclusiv PSD, partidul care pregătește reforma, ar putea suporta costuri electorale importante. Benea a recunoscut că există riscul unei rezistențe politice, inclusiv în interiorul formațiunii.

Ce se schimbă pentru românii obișnuiți

Pentru cetățeni, efectele ar depinde de modul concret în care va fi implementată reforma. Dispariția unui județ nu ar însemna automat dispariția orașelor sau comunelor din componența sa. Totuși, unele instituții ar putea fi reorganizate, iar anumite servicii publice ar putea fi transferate către noile centre administrative.

Ar putea apărea modificări privind evidențele administrative, documentele oficiale și organizarea serviciilor publice. Nu există însă o decizie potrivit căreia românii ar trebui să își schimbe automat cărțile de identitate sau permisele de conducere.

Deocamdată, PSD nu a stabilit numărul final de județe. Potrivit lui Benea, decizia va depinde de populație, situația financiară a administrațiilor și capacitatea acestora de a colecta taxe. Modelul celor 15 curți de apel rămâne doar un punct de plecare pentru discuții, nu o reformă aprobată.

Scandalul Nvidia ia amploare. Compania ar fi intervenit într-o anchetă a guvernului SUA privind contrabanda cu cipuri AI către China. Donald Trump știa despre relația lui Jensen Huang cu o presupusă spioană chineză