România alocă doar 0,46% din PIB pentru cercetare, cel mai mic procent din UE. Ce arată rezultatele cercetătorilor români
România investește în cercetare și dezvoltare de peste patru ori mai puțin decât media Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat pentru 2024. Cheltuielile din acest domeniu au reprezentat doar 0,46% din PIB, în scădere față de anul precedent, când ajunseseră la 0,52%. În același timp, proiecte românești selectate în competiții internaționale și infrastructuri științifice importante arată că există specialiști și capacitate de cercetare, dar și că dezvoltarea acestui sector depinde de finanțare și politici stabile.
Datele au fost prezentate în contextul Zilei Cercetătorului și Proiectantului, o ocazie de a analiza locul pe care România îl acordă cercetării și condițiile în care lucrează specialiștii din domeniu. Diferența față de restul Europei nu se reflectă doar în bugete, ci și în posibilitatea institutelor și universităților de a păstra echipe performante, de a întreține laboratoare și de a susține proiecte care au nevoie de mai mulți ani pentru a produce rezultate, scrie, pe Facebook, Autoritatea Națională pentru Cercetare – România.
România se află pe ultimul loc în UE la cheltuielile pentru cercetare
În 2024, cheltuielile totale ale României pentru cercetare și dezvoltare au reprezentat 0,46% din PIB, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 2,24%. România s-a situat astfel pe ultimul loc între statele membre. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât procentul a scăzut față de 2023, când investițiile în cercetare reprezentau 0,52% din PIB.
Nivelul redus al finanțării afectează capacitatea sistemului de a susține activitatea științifică pe termen lung. Cercetarea presupune echipamente, infrastructuri specializate, personal calificat și proiecte care nu pot fi dezvoltate în ritmul unor investiții pe termen scurt. În lipsa unor bugete predictibile, institutele și universitățile întâmpină dificultăți în planificarea activității și în păstrarea specialiștilor.
Raportul de țară al Comisiei Europene din 2026 atrage atenția asupra condițiilor de lucru și a perspectivelor de carieră pentru cercetătorii din România. Aceste probleme contribuie la dificultatea de a păstra talentele și de a face profesia atractivă pentru generațiile tinere.
Diferența față de media europeană se vede și în distribuția cercetătorilor între mediul public și cel privat. În 2024, doar 37,9% dintre cercetătorii din România lucrau în companii, comparativ cu 57% la nivelul Uniunii Europene. Această situație indică o implicare mai redusă a mediului privat în activitatea de cercetare și dezvoltare și un potențial insuficient valorificat de colaborare între companii, universități și institute.
Un proiect românesc a obținut aproape 10 milioane de euro de la Consiliul European pentru Cercetare
În pofida dificultăților de finanțare, cercetătorii din România obțin rezultate în competiții internaționale. Un exemplu este proiectul BASTRAD, selectat în cadrul competiției ERC Synergy Grants 2026 și finanțat cu aproape 10 milioane de euro.
Printre cei patru investigatori principali ai proiectului se numără dr. Emanuela-Cristina Timotin, cercetătoare la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române. Echipa reunește specialiști din România, Grecia, Italia și Austria și va studia practicile de scriere din Balcani și Anatolia în perioada otomană, între secolele al XIV-lea și al XX-lea.
Cercetarea va analiza manuscrise și tipărituri redactate în mai multe limbi și sisteme de scriere. Obiectivul este de a înțelege cum au reflectat și influențat aceste practici identitățile culturale, relațiile sociale și circulația ideilor în regiune.
Performanța proiectului este relevantă și prin contextul competiției: doar 48 de echipe au primit finanțare din cele 957 de propuneri depuse. România se numără printre țările care găzduiesc unul dintre proiectele câștigătoare.
BASTRAD arată că cercetarea de excelență nu se limitează la domenii precum fizica, medicina, biologia sau tehnologia. Lingvistica, istoria, filologia și studiul patrimoniului cultural contribuie, la rândul lor, la dezvoltarea cunoașterii. Susținerea mai multor discipline și colaborarea dintre specialiști din țări diferite pot extinde vizibilitatea internațională a cercetării românești.
ELI-NP și DANUBIUS-RI, infrastructuri care pot atrage cercetători din străinătate
România găzduiește și infrastructuri științifice europene importante, între care Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) și DANUBIUS-RI. Acestea oferă acces la echipamente specializate, expertiză și oportunități de colaborare pentru cercetători din țară și din străinătate.
Existența unor astfel de centre nu garantează însă, de una singură, performanța pe termen lung. Pentru a-și valorifica potențialul, infrastructurile au nevoie de programe de cercetare susținute, personal specializat, mentenanță și o comunitate de cercetători care să le folosească în proiecte relevante. Investițiile inițiale trebuie completate de resurse pentru funcționare și dezvoltare.
În acest context, reforma guvernanței cercetării este una dintre direcțiile urmărite în 2026. Cadrul legislativ adoptat în acest an și reorganizarea Autorității Naționale pentru Cercetare, în acord cu angajamentele asumate prin PNRR, urmăresc o coordonare mai coerentă a sistemului.
În structura ANC au fost instituționalizate Observatorul de cercetare, dezvoltare și inovare și Unitatea centrală pentru inovare, RoInovare. Aceste structuri au atribuții legate de fundamentarea politicilor publice, analiza datelor din sistemul de cercetare, dezvoltare și inovare, stimularea inovării și cooperarea dintre organizațiile de cercetare și companii.
Eficiența acestor schimbări va depinde de modul în care vor influența activitatea de zi cu zi a institutelor și cercetătorilor. Datele mai bune, finanțarea predictibilă, evaluarea programelor și transferul rezultatelor științifice către economie sunt câteva dintre criteriile prin care poate fi măsurat impactul reformei.
Investițiile companiilor în cercetare rămân mult sub nivelul european
Implicarea mediului privat este o altă problemă importantă pentru dezvoltarea cercetării din România. În 2024, companiile românești au alocat pentru cercetare și dezvoltare cheltuieli echivalente cu 0,29% din PIB, potrivit raportului de țară al Comisiei Europene. Procentul redus arată că sectorul privat are încă un rol limitat în finanțarea activităților științifice.
O colaborare mai strânsă între companii, institute și universități ar putea facilita transformarea rezultatelor cercetării în tehnologii, produse și servicii. Mediul academic și institutele pot pune la dispoziție expertiză, infrastructuri și personal specializat, în timp ce firmele pot identifica aplicații economice și pot susține dezvoltarea unor soluții care ajung pe piață.
Analizele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică indică, de asemenea, consolidarea capacității de inovare a companiilor drept o direcție importantă pentru competitivitatea României. Pentru ca această colaborare să funcționeze, sunt necesare mecanisme de finanțare, transfer tehnologic și cooperare care să ofere rezultate concrete ambelor părți.
Dincolo de bugete și reforme instituționale, cercetarea depinde de continuitate. Formarea unui specialist durează ani, echipele performante se construiesc în timp, iar infrastructurile științifice au nevoie de investiții constante. Proiectele complexe nu pot fi evaluate doar prin rezultate imediate, deoarece unele descoperiri presupun experimente repetate și perioade îndelungate de lucru.
De Ziua Cercetătorului și Proiectantului, diferența dintre investițiile României și media europeană readuce în atenție o întrebare esențială: cât timp și câte resurse este dispusă țara să aloce dezvoltării propriilor capacități științifice? Rezultatele unor echipe precum cea implicată în proiectul BASTRAD arată că există competență și recunoaștere internațională. Provocarea este ca aceste performanțe să nu rămână excepții, ci să fie susținute de un sistem capabil să ofere cercetătorilor stabilitate și perspective profesionale.