Richard Dawkins s-a îndrăgostit intelectual de AI: de ce „Claudia” a aprins o dezbatere uriașă despre conștiința roboților

Richard Dawkins, unul dintre cei mai cunoscuți biologi evoluționiști ai lumii, a stârnit o controversă majoră după ce a sugerat că inteligența artificială ar putea fi conștientă, chiar dacă nu știe acest lucru. Concluzia a venit după mai multe conversații intense cu modele AI, în special cu Claude, chatbot-ul dezvoltat de Anthropic, pe care Dawkins l-a numit „Claudia”.

Timp de trei zile, omul de știință a discutat cu „Claudia” despre poezie, umor, moarte, literatură și natura existenței, conform The Guardian. I-a arătat inclusiv un roman nepublicat, iar răspunsurile primite l-au impresionat atât de mult încât a ajuns să spună că AI-ul poate nu știe că este conștient, dar, în opinia lui, „este”. Reacția lui a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât Dawkins este faimos tocmai pentru scepticismul său tăios și pentru refuzul explicațiilor bazate pe emoție sau credință.

Flatarea digitală care a păcălit un mare sceptic

Schimbul dintre Dawkins și AI a avut toate ingredientele unei relații intelectuale neașteptate. Chatbot-ul i-a scris poezii în stilul unor autori celebri, i-a apreciat glumele și i-a răspuns cu o finețe care l-a făcut pe biolog să uite, după cum a recunoscut, că vorbește cu o mașină. La final, Dawkins a spus că a rămas cu sentimentul copleșitor că aceste sisteme sunt „umane”.

Tocmai această impresie a declanșat valul de critici. Mulți specialiști susțin că Dawkins a confundat imitația cu experiența interioară. Modelele lingvistice mari sunt antrenate pe volume uriașe de texte produse de oameni și pot reproduce tonuri, stiluri, formule emoționale și structuri conversaționale extrem de convingătoare. Asta nu înseamnă însă că simt, înțeleg sau trăiesc ceva.

Vezi și:

7 semne că un anunț de cazare de pe Booking ar putea fi fals. Ce trebuie să verifici înainte să plătești

Reacțiile ironice nu au întârziat. Unii comentatori au glumit că autorul volumului „The God Delusion” a ajuns victima unei „iluzii Claude”, în timp ce alții au spus că AI-ul l-a cucerit prin politețe, admirație și răspunsuri croite perfect pentru ego-ul interlocutorului. Dincolo de sarcasm, episodul arată cât de ușor poate deveni convingătoare o interfață care știe să vorbească precum un om.

Ce spun experții despre conștiința artificială

Majoritatea experților citați în dezbatere resping ideea că modelele AI actuale ar fi conștiente. Jonathan Birch, directorul Centrului pentru Sentiență Animală de la London School of Economics, a descris conștiința AI drept o iluzie și a spus că, în spatele răspunsurilor, nu există „cineva”, ci doar o succesiune de procese de date.

Psihologul și cercetătorul Gary Marcus a fost la fel de tranșant, afirmând că nu există motive solide să credem că un model precum Claude simte ceva. Anil Seth, profesor de neuroștiințe cognitive și computaționale la Universitatea din Sussex, a susținut că Dawkins pare să confunde inteligența verbală cu existența conștiinței. În cazul oamenilor, limbajul fluent poate fi un indiciu al stării mentale. În cazul AI, același criteriu devine nesigur, pentru că sistemele pot genera limbaj coerent fără o experiență subiectivă reală.

Vezi și:

Cum devii atât de bun la AI încât colegii vor crede că ești robot: șapte obiceiuri care îți schimbă munca de zi cu zi

AI-ul antrenat pe computer cuantic a trecut un test pe care modelul obișnuit l-a ratat: descoperirea care poate schimba viitorul inteligenței artificiale

Totuși, nu toți specialiștii resping complet întrebarea. Filosoful Henry Shevlin, de la Universitatea Cambridge, consideră că discuția despre conștiința AI va deveni tot mai importantă în acest deceniu. Jeff Sebo, directorul Center for Mind, Ethics and Policy de la New York University, spune că sistemele actuale sunt probabil inconștiente, dar că problema trebuie tratată cu mintea deschisă pe măsură ce AI-ul devine mai autonom și mai sofisticat.

De ce cazul Dawkins contează mai mult decât pare

Povestea nu este doar despre un savant celebru impresionat de un chatbot. Ea vorbește despre o problemă care va deveni tot mai apăsătoare: dacă o mașină vorbește, glumește, consolează, creează și pare să reflecteze asupra propriei existențe, cât timp va mai putea publicul să o trateze ca pe un simplu instrument?

Fenomenul nu este nou. În ultimii ani, au existat cazuri în care oameni au ajuns să creadă că chatboturile cu care discută au sentimente, nevoi sau chiar drepturi morale. Potrivit datelor citate în dezbatere, o parte semnificativă a utilizatorilor din mai multe țări au spus că au crezut, la un moment dat, că un chatbot ar putea fi conștient sau sentient.

Pe măsură ce AI-ul va trece de la simpla conversație la acțiuni concrete, planificare, organizare și autonomie digitală, confuzia va deveni și mai greu de evitat. Dawkins poate fi acuzat de naivitate tehnologică, dar reacția lui anticipează o întrebare pe care societatea nu o va mai putea ocoli: când o mașină se comportă suficient de mult ca un om, ce anume mai lipsește pentru ca oamenii să înceapă să o creadă vie?

Dacia și filtrul de particule la dieselurile vechi: ce obiceiuri îl înfundă și cum îl poți salva