Rețelele sociale, tratate ca jucării periculoase: parlamentarii britanici cer reguli mai dure pentru protejarea copiilor

Rețelele sociale, tratate ca jucării periculoase: parlamentarii britanici cer reguli mai dure pentru protejarea copiilor
Foto: Profimedia

Parlamentarii britanici cer Guvernului să trateze rețelele sociale mai degrabă ca pe niște produse potențial periculoase decât ca pe simple aplicații inofensive. Mesajul vine din partea Comisiei pentru știință, inovație și tehnologie din Parlamentul Regatului Unit, care avertizează că actualul regim de siguranță online nu reușește să protejeze copiii și adolescenții de efectele nocive ale platformelor digitale.

Într-o scrisoare adresată miniștrilor Liz Kendall și Kanishka Narayan, conform presei străine, comisia susține că există deja dovezi „puternice și constante” privind legătura dintre utilizarea rețelelor sociale și problemele care afectează tinerii. Parlamentarii spun că inacțiunea nu mai este o opțiune, mai ales într-un context în care platformele își cresc constant baza de utilizatori tineri, dar evită să își asume responsabilitatea reală pentru consecințele produse de propriile sisteme.

Rețelele sociale, comparate cu produse care ar fi retrase de pe piață

Chi Onwurah, președinta comisiei parlamentare, a transmis unul dintre cele mai dure mesaje la adresa companiilor de social media. Potrivit acesteia, situația actuală, în care platformele nu sunt nici trase la răspundere, nici obligate să prevină eficient daunele, nu mai poate fi acceptată. Ea a făcut o comparație directă cu alte produse de consum: dacă un obiect obișnuit ar provoca asemenea efecte, ar fi retras sau modificat.

Comparația este importantă pentru că schimbă felul în care sunt privite platformele digitale. Ani la rând, companiile de social media au fost tratate mai ales ca spații de comunicare, divertisment și conectare. Parlamentarii britanici sugerează acum că ele trebuie analizate și ca produse cu impact direct asupra sănătății, comportamentului și siguranței copiilor. Cu alte cuvinte, nu mai este suficient ca o aplicație să spună că doar găzduiește conținutul altora, câtă vreme algoritmii ei decid ce văd utilizatorii și cât timp rămân captivi în platformă.

Scrisoarea face parte din consultarea guvernamentală „Growing up in the online world” și vine după o audiere organizată în martie, în care au fost discutate argumentele pro și contra restricționării accesului la social media pentru copiii sub 16 ani. Comisia a ascultat medici, părinți care și-au pierdut copiii, cercetători, organizații de protecție a minorilor, specialiști care analizează limitele de vârstă introduse în Australia, dar și tineri și familii afectate de conținut nociv.

Nu se cere încă o interdicție totală, dar presiunea crește

Parlamentarii nu au cerut explicit o interdicție generală a rețelelor sociale pentru adolescenți, însă mesajul lor este clar: Guvernul nu mai poate miza doar pe promisiunile voluntare ale platformelor. Modelele de business ale acestor companii se bazează în continuare pe engagement, adică pe menținerea utilizatorilor cât mai mult timp în aplicație, indiferent dacă acest lucru vine la pachet cu anxietate, expunere la conținut toxic sau presiune socială.

Comisia cere aplicarea reală a restricțiilor de vârstă existente, prin sisteme eficiente de verificare care să protejeze, în același timp, viața privată. Parlamentarii critică metodele superficiale de control, ușor de păcălit, și cer instrumente serioase, care să nu transforme verificarea vârstei într-o simplă formalitate.

În plus, companiile ar trebui obligate prin lege să filtreze conținutul ilegal și să împiedice accesul copiilor la materiale dăunătoare. Asta ar însemna o trecere de la recomandări și coduri de conduită la obligații ferme, cu responsabilitate directă pentru platforme.

Algoritmii și designul dependent trebuie regândite

Una dintre cele mai importante ținte ale parlamentarilor este modul în care funcționează algoritmii de recomandare. Comisia spune că platformele nu pot continua să pretindă că sunt simple gazde pasive, în timp ce sistemele lor decid activ ce conținut ajunge în fața utilizatorilor. În cazul copiilor, această problemă devine și mai gravă, deoarece recomandările pot împinge rapid utilizatorii vulnerabili spre conținut extremist, violent, autovătămător sau profund anxiogen.

Parlamentarii atrag atenția și asupra mecanicilor de design care creează dependență. Funcții precum derularea infinită, recomandările automate și fluxurile fără final sunt concepute pentru a elimina pauzele naturale și pentru a menține utilizatorii conectați. Comisia sugerează că astfel de mecanisme ar trebui eliminate sau redesenate, nu doar temperate prin setări greu de găsit.

Scrisoarea cere Guvernului să revină asupra unor recomandări anterioare privind algoritmii și gestionarea conținutului ilegal sau dăunător, recomandări despre care parlamentarii spun că au fost lăsate fără rezultat concret. De asemenea, aceștia cer o nouă legislație privind siguranța online în următoarea sesiune parlamentară.

Chatboții AI pot deveni următoarea zonă gri

Un alt punct sensibil privește inteligența artificială. Parlamentarii avertizează că anumite chatboturi AI, mai ales cele care funcționează pe baze de date închise, pot scăpa în prezent de sub incidența regimului de siguranță online din Regatul Unit. În opinia comisiei, această breșă trebuie închisă înainte ca următoarea generație de platforme digitale să ajungă din nou într-o zonă nereglementată.

Mesajul final este dur, dar previzibil: social media nu mai poate fi tratată ca un spațiu neutru, unde responsabilitatea aparține exclusiv utilizatorului. Pentru copii, platformele sunt medii care modelează atenția, emoțiile, relațiile și accesul la realitate. Iar dacă aceste medii pot produce daune serioase, parlamentarii britanici spun că trebuie reglementate cu aceeași seriozitate cu care sunt controlate produsele fizice periculoase.