Despăgubiri după accidente provocate de căderi de pietre. Cine poate fi tras la răspundere. Specialiștii și CNAIR se contrazic

Moartea unui bărbat după ce un bolovan desprins de pe versant a lovit autoturismul în care se afla pe Valea Oltului a readus în prim-plan o întrebare pe care mulți șoferi și-o pun de fiecare dată când traversează drumurile montane din România: cine răspunde atunci când o piatră cade de pe munte și provoacă o tragedie? Deși ancheta este în desfășurare, explicațiile oferite până acum de autorități și de specialiști indică ipoteze diferite privind cauza accidentului și responsabilitatea pentru prevenirea unor astfel de evenimente.

Ancheta trebuie să stabilească de unde a venit piatra

Accidentul s-a produs după ce un bolovan de aproximativ 40 de centimetri a lovit autoturismul aflat în mers. Femeia de 36 de ani care conducea mașina a reușit să se autoevacueze și nu a fost rănită, însă pasagerul a rămas încarcerat, iar în ciuda intervenției pompierilor, echipajelor medicale și a elicopterului SMURD, viața acestuia nu a mai putut fi salvată.

Reprezentanții CNAIR spun că anchetatorii încearcă în prezent să stabilească exact locul din care s-a desprins piatra și modul în care aceasta a ajuns până pe carosabil.

„În acest moment, poliția este la fața locului și încearcă să stabilească de unde provine piatra. Vorbim despre o bucată de aproximativ 40 de centimetri, care poate fi ridicată de o persoană. Până nu avem concluziile cercetării, este greu să formulăm o explicație clară. Din estimările noastre, piatra a venit de la o înălțime destul de mare. Nu a căzut lângă marginea drumului, ci a ajuns pe banda dinspre râu, ceea ce înseamnă că a avut o traiectorie neobișnuită”, a declarat Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.

Specialiștii indică o posibilă problemă de mentenanță

Asociația Pro Infrastructură susține că, potrivit informațiilor disponibile până acum, accidentul nu pare să aibă legătură cu lucrările aflate în desfășurare la Autostrada Sibiu-Pitești, ci mai degrabă cu sistemele de protecție existente pe versanți.

Vezi și:

Poți închiria casa moștenită fără acordul celorlalți coproprietari? Ce spune legea despre bunurile aflate în indiviziune

Potrivit președintelui asociației, scenariul cel mai probabil este ca vechile plase de protecție să fi cedat sau ca, în zona în care s-a produs tragedia, acestea să lipsească.

„Din ceea ce am văzut până acum, este un eveniment nefericit care, în proporție de 99,99%, nu are legătură cu lucrările constructorului sau cu șantierul autostrăzii. Este posibil, însă, ca problema să țină de starea vechilor plase de protecție. Nu știm dacă au cedat sau dacă în acel loc nici măcar nu existau. Din câte îmi amintesc, în urmă cu aproximativ o lună încă se lucra în câteva puncte la înlocuirea plaselor.

Vorbim despre acele plase vechi de pe Valea Oltului, la care se lucrează de ani de zile. Scenariul cel mai probabil este că au cedat niște plase foarte vechi sau că în acel punct ele lipseau complet. Este, așadar, o problemă de mentenanță, nu una legată de construcția autostrăzii”, a explicat acesta.

CNAIR: sectorul nu era considerat unul cu risc

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere respinge însă ideea că zona era cunoscută pentru astfel de incidente și afirmă că vegetația existentă pe versant ar fi trebuit să limiteze riscul unor căderi de pietre.

Totodată, reprezentanții companiei susțin că montarea unor noi sisteme de protecție într-o zonă împădurită ar necesita defrișări și avize de mediu, iar dacă piatra provine din fondul forestier, verificarea versantului ar intra în responsabilitatea administratorului acestuia.

„Situația este cu atât mai greu de explicat cu cât în acel sector nu au existat niciodată căderi de pietre. Zona este împădurită, iar vegetația ar fi trebuit să oprească sau măcar să încetinească orice piatră desprinsă de pe versant. Noi nu putem monta acolo plase sau bariere de protecție, pentru că ar însemna defrișarea pădurii. Dacă provine de mai sus, din pădure, atunci responsabilitatea reviziilor aparține administratorului fondului forestier”, a precizat Alin Șerbănescu.

Cine poate răspunde pentru astfel de tragedii

În funcție de concluziile anchetei, răspunderea poate reveni administratorului drumului, administratorului fondului forestier sau unei alte entități care avea obligația legală de a întreține și monitoriza zona respectivă. Dacă se dovedește că măsurile de protecție erau insuficiente ori nu au fost întreținute corespunzător, familia victimei poate solicita despăgubiri în instanță.

În schimb, dacă ancheta stabilește că a fost vorba despre un fenomen natural complet imprevizibil și imposibil de prevenit, stabilirea răspunderii devine mult mai dificilă.

Vor urma noi provocări odată cu autostrada

Specialiștii avertizează că situația de pe Valea Oltului ar putea deveni și mai complicată în următorii ani, pe măsură ce lucrările la Autostrada Sibiu-Pitești vor avansa în zone unde șantierul va fi amplasat chiar deasupra DN7.

„Sunt foarte multe sectoare în care viitoarea autostradă este practic lipită de versant, chiar deasupra DN7. În acele zone se va săpa în versant și se va lucra efectiv deasupra traficului. Cred că, pe măsură ce se va lucra în aceste zone, DN7 va fi restricționat sau chiar închis temporar, în funcție de evaluările de risc”, avertizează reprezentanții Asociației Pro Infrastructură.

Tragedia de pe Valea Oltului nu este un caz izolat. În ultimii ani, accidente similare au avut loc și în Defileul Jiului sau în județul Arad, ceea ce arată că monitorizarea versanților și întreținerea sistemelor de protecție rămân unele dintre cele mai importante provocări pentru siguranța circulației pe drumurile montane din România.

Noua dubă electrică Kia este aproape cât un Ford Transit. PV7 poate deveni atelier, microbuz sau autorulotă