Reclamele conspiraționiste din online pot valora aur pentru ruși. Cum sunt profilați românii după politică, sănătate și vulnerabilități, conform unei investigații

O investigație publicată pe 9 septembrie 2026 ridică o problemă care depășește cu mult reclamele enervante de pe internet. Jurnaliștii Snoop susțin că, după cinci luni în care au urmărit peste 100.000 de reclame afișate pe 131 de site-uri din Europa de Est, au identificat o infrastructură publicitară cu origini rusești care ar colecta informații despre utilizatori, inclusiv români, și le-ar putea trimite mai departe indiferent de opțiunile exprimate în ferestrele GDPR. Analiza a acoperit 1.145 de pagini web și mai multe companii de publicitate online, printre care AdNow, MGID și AdsKeeper.

Cea mai sensibilă concluzie nu ține însă doar de publicitate. Potrivit investigației, informațiile colectate pot fi folosite pentru construirea unor profiluri detaliate despre interese, comportament online și vulnerabilități, iar experții consultați avertizează că asemenea baze de date pot deveni instrumente de supraveghere sau influențare atunci când ajung sub jurisdicția unor state autoritare. Snoop afirmă că a urmărit inclusiv traseul datelor către infrastructuri din Rusia și modul în care utilizatorii pot fi transformați dintr-un cod anonim în persoane identificabile după ce intră în scheme de fraudă și își introduc numele, telefonul sau adresa.

Refuzi colectarea datelor, dar asta s-ar putea să nu fie suficient

Investigația descrie un mecanism care începe în momentul în care utilizatorul intră pe un site ce folosește infrastructură publicitară compatibilă cu AdNow. Browserului îi poate fi asociat un identificator unic, practic o amprentă digitală care include caracteristici tehnice ale dispozitivului, browserului și ecranului. Același cod poate fi recunoscut ulterior pe alte site-uri care folosesc infrastructura respectivă, ceea ce permite reconstruirea treptată a intereselor unui utilizator fără ca operatorul să-i cunoască neapărat numele de la început.

Snoop susține că problema devine mai gravă în cazul consimțământului GDPR. În testele realizate de jurnaliști pe site-ul România TV, informații ar fi fost trimise către alte companii chiar și după refuzarea colectării datelor. În două vizite documentate, din 26 februarie și 3 mai, datele ar fi ajuns la 10, respectiv 17 companii diferite. Investigația subliniază însă și o distincție importantă: simpla apariție a unei companii în fișierul ads.txt al unui site nu demonstrează că aceasta a colectat efectiv date, ci doar că poate face parte din ecosistemul publicitar al site-ului.

Conform GDPR, transmiterea datelor personale fără un consimțământ valid poate reprezenta o încălcare gravă, pentru care sancțiunile pot ajunge la 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri globală anuală a unei companii. Snoop spune că, în ultimul deceniu, 79 de publicații din România au utilizat reclame sau trackere AdNow, printre acestea fiind enumerate site-uri aparținând unor televiziuni naționale, publicații locale și platforme de clickbait sau dezinformare.

Investigația afirmă că datele colectate ar trece inițial prin servere din Germania și Olanda, de unde ar putea fi transferate mai departe către Rusia. Relevanța destinației este importantă deoarece legislația rusă oferă serviciilor de securitate mecanisme mult mai largi de acces la infrastructurile de comunicații și baze de date decât sistemele juridice occidentale, ceea ce amplifică riscul asociat unor profiluri detaliate ale cetățenilor europeni.

Reclamele despre conspirații, politică și frici pot deveni cele mai valoroase

Unul dintre cele mai interesante elemente ale investigației este faptul că valoarea unui utilizator nu este aceeași pentru toate tipurile de conținut. Industria de publicitate programatică folosește categorii standardizate pentru a clasifica paginile și interesele oamenilor, iar Snoop susține că anumite reclame afișate lângă materiale conspiraționiste, extremiste sau bazate pe discursul urii ajung să fie printre cele mai bine plătite din rețeaua investigată. Astfel pot apărea baze de date cu utilizatori interesați de anumite teme sensibile, asociate cu identificatori proveniți inclusiv din traficul Facebook.

Vezi și:

Un lider din tech și-a conectat contul bancar la Grok Bot. Apoi și-a văzut finanțele personale pe Slack

Hackerii au furat datele a peste 3 milioane de persoane din sistemele Pentagonului

Mecanismul poate fi alimentat și de identificatori precum fbclid, adăugați atunci când dai click pe un link din Facebook. În mod normal, aceștia sunt utilizați pentru măsurarea și atribuirea traficului, însă atunci când același identificator este colectat de mai multe companii poate deveni o cheie comună prin care informațiile separate sunt corelate. Combinat cu amprenta browserului și istoricul site-urilor vizitate, acest lucru poate contribui la construirea unui profil mult mai detaliat al utilizatorului.

În cazul AdNow, dimensiunea financiară este de asemenea importantă. Compania ar susține că livrează aproximativ 500 de milioane de afișări publicitare lunar în România. Pe baza prețului mediu observat de jurnaliști, asta ar putea însemna circa 51.500 de euro plătiți lunar site-urilor românești. Într-un scenariu apropiat de cele mai ridicate valori observate în licitațiile publicitare, suma teoretică s-ar putea apropia de 215.000 de euro într-o lună, deși Snoop precizează că datele disponibile nu permit calcularea valorii reale a întregului volum de publicitate.

Problema devine și mai concretă atunci când publicitatea se transformă în fraudă. Investigația descrie reclame false în care apar politicieni sau medici și care promit investiții spectaculoase ori produse-minune. Într-un exemplu analizat, aproximativ 446.000 de afișări au generat 1.856 de accesări ale unei pagini de vânzare, iar 843 de români și-ar fi introdus datele și ar fi efectuat plăți. Încasările asociate acelui caz s-ar ridica la aproximativ 25.800 de euro.

Rețeaua nu s-ar fi oprit după intervenția industriei europene

Investigația leagă AdNow de un istoric controversat în spațiul informațional rusesc. Fondatoarea Yulia Serebryanskaya ar fi lucrat pentru structurile de comunicare ale partidului Rusia Unită și în campanii electorale pentru Vladimir Putin și Dmitri Medvedev, iar infrastructura tehnică AdNow ar fi fost folosită inclusiv într-o campanie electorală regională din Rusia. Aceste informații sunt prezentate de Snoop în baza documentelor și investigațiilor anterioare realizate de publicație.

În mai 2026, după ce date tehnice despre sistem au ajuns la IAB Europe, organizația ar fi retras dreptul AdNow de a distribui reclame prin sistemul centralizat de licitații în timp real. Jurnaliștii spun însă că au identificat ulterior servere nedeclarate prin care reclamele ar fi continuat să fie livrate în Uniunea Europeană.

Pentru utilizatorul obișnuit din România, concluzia este incomodă tocmai pentru că problema nu începe neapărat atunci când faci ceva evident riscant. Poate începe când deschizi un articol, refuzi cookie-urile și continui să citești. Un identificator tehnic, câteva titluri accesate, un click venit din Facebook și interesul pentru anumite subiecte pot forma treptat o imagine surprinzător de precisă despre cine ești și ce te poate convinge. Investigația Snoop nu demonstrează că fiecare reclamă sau fiecare site implicat colectează în mod identic date despre fiecare vizitator, însă documentează un ecosistem în care infrastructura construită pentru publicitate poate deveni mult mai valoroasă atunci când este folosită pentru profilare, fraudă sau influențare.

Investigația integrală Snoop se găsește aici.

Se schimbă stimulentul de 1.000 de lei pentru copiii cu dizabilități din București. Cine va primi mai puțin din 2027