Reactorul 2 de la Cernavodă repornește după aproape trei luni. Ce înseamnă pentru facturile românilor și riscul de pene de curent

România se pregătește să producă din nou energie electrică folosind ambele reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, după aproape trei luni de oprire completă a producției nucleare. Ministerul Energiei a anunțat luni, 9 noiembrie 2026, că a început procedura de repornire a Unității 2, iar intrarea acesteia în funcțiune este estimată pentru marți, 10 noiembrie. Reluarea producției reprezintă o veste importantă pentru sistemul energetic, însă nu înseamnă automat că românii vor plăti facturi mai mici la electricitate.

Reactorul 2 de la Cernavodă ar urma să intre în funcțiune pe 10 noiembrie

Ministerul Energiei a anunțat că procedurile necesare repornirii celui de-al doilea reactor nuclear au început în primele minute ale zilei de luni.

„Luni, 9 noiembrie 2026, la ora 00:42, a fost inițiată secvența de pornire a Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Intrarea în funcțiune este estimată pentru marți, 10 noiembrie 2026”, a transmis instituția.

Anunțul vine după ce Unitatea 1 a fost reconectată la Sistemul Energetic Național vineri, 6 noiembrie, în urma verificărilor efectuate de specialiști.

Repornirea unui reactor nuclear nu presupune simpla apăsare a unui buton. Este vorba despre o succesiune de operațiuni tehnice, verificări și măsuri de siguranță, necesare înainte ca unitatea să poată furniza din nou electricitate în rețeaua națională.

Vezi și:

Unde sunt cele mai multe radare pe șoselele din România. Lista drumurilor monitorizate și cât sunt amenzile în 2026

Prin urmare, data de 10 noiembrie reprezintă termenul estimat pentru reluarea funcționării, nu o confirmare că reactorul produce deja energie la capacitate maximă.

De ce a fost oprită centrala de la Cernavodă

Problemele au început în vara anului 2026, când debitul redus al Dunării a afectat condițiile necesare funcționării centralei. Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 a fost deconectată treptat pe 13 august. Din acel moment, centrala nu a mai furnizat energie electrică în Sistemul Energetic Național.

Apa Dunării este esențială pentru răcirea instalațiilor. Atunci când nivelul fluviului scade prea mult, funcționarea reactoarelor poate fi limitată sau întreruptă pentru respectarea cerințelor de siguranță.

Vezi și:

Noi reguli pentru contractele de energie electrică. Ce se schimbă pentru milioane de consumatori din România

Cum poți reduce factura la încălzire cu până la 10%. Soluția simplă recomandată de specialiști înainte de venirea frigului

Sâmbătă, 7 noiembrie, directorul centralei, Romeo Urjan, declara că nivelul Dunării ajunsese la 2,08 metri, suficient pentru funcționarea Unității 1. Repornirea celui de-al doilea reactor necesita însă condiții suplimentare și o evaluare tehnică separată.

Ce înseamnă pentru România funcționarea ambelor reactoare

Centrala de la Cernavodă are două reactoare, fiecare cu o capacitate instalată de aproximativ 700 MW. Împreună, acestea pot furniza în jur de 1.400 MW, reprezentând, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția anuală de energie electrică a României.

Pentru consumatori, principalul avantaj este creșterea cantității de electricitate produse în țară. Cu cât România produce mai multă energie pentru propriul consum, cu atât poate scădea nevoia de importuri, în special în perioadele în care cererea este ridicată.

Această diferență devine importantă odată cu apropierea iernii, când gospodăriile folosesc mai multă electricitate pentru iluminat, încălzire și alte aparate.

Totuși, producția nucleară suplimentară nu elimină automat deficitul energetic. România poate avea în continuare nevoie de importuri în anumite intervale orare, mai ales seara, când consumul este ridicat, iar producția fotovoltaică scade.

Vor plăti românii facturi mai mici la energie?

Deși repornirea centralei reprezintă o veste favorabilă, specialiștii avertizează că efectul asupra facturilor nu va fi neapărat imediat.

Ciprian Cherciu, expert în energie, a explicat pentru Digi24 că principalul beneficiu este reducerea riscului unor întreruperi controlate ale alimentării cu electricitate.

„Aș spune că s-a redus șansa să avem întreruperi controlate ale furnizării, nicidecum facturi mai mici. Pentru că România în continuare este în deficit, importăm în cele mai multe momente ale zilei”, a declarat specialistul.

Explicația este că prețul plătit de consumator nu depinde exclusiv de cantitatea de energie produsă la Cernavodă. Facturile includ costul energiei achiziționate de furnizor, tarifele de transport și distribuție, taxele și celelalte componente reglementate.

În plus, energia este tranzacționată pe o piață în care prețurile sunt influențate de cerere, ofertă, importuri și costurile diferitelor surse de producție.

Astfel, funcționarea ambelor reactoare poate contribui la reducerea presiunii asupra prețurilor angro, fără să garanteze o scădere imediată a tarifelor din contractele populației.

De ce scade riscul unor întreruperi controlate de electricitate

Un alt avantaj important al repornirii centralei este îmbunătățirea siguranței alimentării cu energie. Potrivit expertului Ciprian Cherciu, România s-a apropiat în octombrie de limitele capacității de import.

Acesta a arătat că, într-un anumit moment din 3 octombrie, importurile au ajuns la aproximativ 3.400–3.500 MW, în condițiile unei capacități teoretice maxime de aproximativ 4.000 MW. Cu alte cuvinte, țara avea o marjă relativ redusă pentru acoperirea unui consum suplimentar sau a unor probleme neprevăzute în sistem.

Practic, repornirea celor două reactoare poate diminua această vulnerabilitate, deoarece România va dispune de o sursă suplimentară de producție internă, relativ constantă.

Acest lucru nu înseamnă că întreruperile controlate ar fi fost inevitabile, ci că sistemul energetic va avea mai multe resurse pentru a face față perioadelor dificile.

Ce urmează pentru sistemul energetic românesc

Reluarea activității la Cernavodă este importantă înaintea sezonului rece, însă nu rezolvă toate problemele structurale ale sectorului energetic.

România are nevoie de investiții în noi capacități de producție, în modernizarea rețelelor electrice și în sisteme de stocare, astfel încât să poată acoperi mai bine consumul intern.

Ciprian Cherciu a subliniat că România dispune de resurse pentru producerea electricității, inclusiv energie nucleară, hidro, solară și eoliană, dar nu reușește întotdeauna să acopere necesarul național.

Pentru populație, repornirea Unității 2 de la Cernavodă înseamnă, înainte de toate, un sistem energetic mai puțin dependent de importuri și o rezervă suplimentară de siguranță pentru lunile de iarnă. Desigur, eventualele efecte asupra facturilor vor depinde însă de evoluția pieței energiei și de condițiile contractuale ale fiecărui consumator.

Reactorul 2 de la Cernavodă repornește după aproape trei luni. Ce înseamnă pentru facturile românilor și riscul de pene de curent