De ce centrala nucleară a Bulgariei nu este afectată de nivelul scăzut al Dunării. Motivul pentru care Kozlodui funcționează la capacitate maximă, iar Cernavodă reduce producția

În timp ce România este nevoită să reducă producția de energie la Centrala Nucleară de la Cernavodă din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, Bulgaria se află într-o situație complet diferită. Centrala nucleară de la Kozlodui continuă să funcționeze aproape la capacitate maximă și chiar permite țării să înregistreze exporturi record de energie electrică. Diferența este dată de modul în care cele două centrale au fost proiectate și de sistemele de răcire folosite.

Bulgaria profită de criza energetică din regiune

Seceta severă care a redus debitul Dunării afectează producția de energie în mai multe state din Europa Centrală și de Est. Reactoarele de la Cernavodă și centrala nucleară Paks din Ungaria funcționează în condiții dificile, ceea ce a redus cantitatea de energie disponibilă pe piață.

În schimb, Bulgaria a devenit unul dintre principalii furnizori de electricitate din regiune. Directorul Dispeceratului Central al Operatorului Sistemului Electro-Energetic din Bulgaria, Dimităr Zarcev, spune că exporturile au ajuns la un nivel fără precedent.

„N-am mai văzut niciodată un asemenea miracol, ajungem la 32.000-33.000 de megawați-oră de export pe zi”, a declarat oficialul la radioul public bulgar.

Potrivit acestuia, comercianți din România și Ungaria au solicitat capacități transfrontaliere pentru achiziția a 3.500-4.000 MW, iar Bulgaria a reușit să utilizeze integral posibilitățile de export.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

De ce Cernavodă este afectată de scăderea Dunării

Deși atât Cernavodă, cât și Kozlodui sunt amplasate pe malul Dunării, modul în care cele două centrale folosesc apa fluviului este diferit.

La Cernavodă, apa Dunării este esențială pentru răcirea instalațiilor. În perioadele de secetă extremă, când nivelul apei scade foarte mult, pompele care alimentează sistemele de răcire întâmpină dificultăți, iar operatorul este obligat să reducă puterea reactoarelor sau chiar să le oprească temporar, conform procedurilor de siguranță.

Aceasta este situația cu care România se confruntă în prezent, după ce Reactorul 1 a fost deja oprit, iar Reactorul 2 funcționează într-un context hidrologic extrem de dificil.

Ce are diferit centrala de la Kozlodui

Autoritatea bulgară de reglementare nucleară explică faptul că avantajul centralei Kozlodui constă în proiectarea sistemelor sale de răcire. Spre deosebire de Cernavodă, reactoarele bulgare folosesc sisteme independente de răcire, care nu depind direct de variațiile nivelului Dunării.

Răcirea reactoarelor și a combustibilului nuclear se realizează prin bucle închise, în care căldura este eliminată în atmosferă prin intermediul bazinelor de pulverizare. Practic, apa circulă într-un circuit controlat și nu este necesară alimentarea permanentă cu volume mari de apă din fluviu.

În plus, centrala dispune de surse alternative de apă, inclusiv o rezervă în canalul rece al centralei și puțuri suplimentare, care pot compensa pierderile cauzate de evaporare.

Operatorul are, de asemenea, rezerve tehnologice și suficiente resurse de apă pentru a menține instalațiile în condiții de siguranță.

Testele de siguranță au confirmat proiectarea centralei

Autoritatea de reglementare din Bulgaria subliniază că aceste sisteme au fost evaluate în repetate rânduri, inclusiv în cadrul testelor de stres realizate la nivel european după accidentul nuclear de la Fukushima din Japonia.

În urma acestor verificări, specialiștii nu au identificat probleme de proiectare care să afecteze funcționarea centralei chiar și în condițiile unei scăderi importante a nivelului Dunării.

În prezent, la Kozlodui este aplicată o monitorizare permanentă a evoluției fluviului, însă autoritățile bulgare consideră că instalațiile pot funcționa în continuare în siguranță.

Nici Bulgaria nu este complet ferită de efectele secetei

Chiar dacă situația este mult mai favorabilă decât în România, autoritățile bulgare avertizează că o secetă prelungită ar putea avea, în cele din urmă, efecte și asupra centralei Kozlodui.

Ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, a declarat că, dacă nivelul actual al Dunării se menține, centrala poate produce 2.000 MW la capacitate maximă încă câteva săptămâni.

Totuși, Autoritatea de Reglementare Nucleară avertizează că, dacă nivelul apei va continua să scadă o perioadă îndelungată și nu va mai exista suficientă apă pentru răcirea condensatoarelor turbinelor, vor fi aplicate măsuri de reducere a puterii.

„În cazul unor niveluri scăzute prelungite ale apei, în care consumul de apă pentru răcirea condensatoarelor turbinelor este insuficient, se au în vedere măsuri pentru reducerea puterii unităților. Unitățile sunt descărcate în funcție de posibilitățile de asigurare a cantităților necesare de apă de răcire, iar în anumite cazuri puterea uneia sau a ambelor unități ar putea fi redusă”, au transmis reprezentanții autorității.

Astfel, diferența dintre cele două centrale nu este că una folosește Dunărea, iar cealaltă nu, ci că centrala de la Kozlodui dispune de sisteme de răcire și rezerve de apă proiectate astfel încât să fie mult mai puțin dependente de variațiile nivelului fluviului. În schimb, la Cernavodă, nivelul Dunării influențează direct capacitatea de răcire, ceea ce explică de ce România a fost nevoită să reducă producția de energie în timpul actualei secete.

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor