Cum își produce România energia electrică. Ce pondere au centralele nucleare, hidrocentralele, gazele și energia solară

Curentul care ajunge în prizele românilor nu provine dintr-o singură sursă. România folosește simultan hidrocentrale, reactoare nucleare, centrale pe gaze și cărbune, turbine eoliene și panouri fotovoltaice. Ponderea fiecărei surse se schimbă însă permanent, în funcție de oră, vreme, anotimp, disponibilitatea centralelor și nivelul consumului.

Într-o zi însorită, producția fotovoltaică poate crește puternic la prânz, în timp ce noaptea dispare aproape complet. Hidrocentralele depind de debitul râurilor și de nivelul lacurilor de acumulare, iar energia eoliană variază odată cu intensitatea vântului. În schimb, centrala nucleară de la Cernavodă asigură, în condiții normale de funcționare, o producție relativ constantă.

Pentru a înțelege cum este produsă energia electrică în România, este mai relevantă analiza unui an întreg decât fotografia sistemului dintr-o anumită oră. Potrivit raportului preliminar publicat de Transelectrica, în 2025 cea mai mare pondere în producția netă a revenit centralelor termoelectrice, urmate de hidroenergie, energia nucleară și sursele regenerabile eoliene, fotovoltaice și pe biomasă.

Din ce surse și-a produs România energia electrică în 2025

Datele Transelectrica arată că aproximativ 32% din producția netă de energie electrică din 2025 a venit din centralele termoelectrice. În această categorie sunt incluse centralele care folosesc cărbune și hidrocarburi, în principal gaze naturale.

Vezi și:

Apartamentul este pe numele soțului, dar tu ai plătit ratele. Ce drepturi ai asupra locuinței în caz de divorț

Hidroenergia a reprezentat aproximativ 25%, energia nucleară circa 20%, iar sursele regenerabile, fără hidro, aproximativ 19%. În interiorul categoriei regenerabile, energia eoliană a avut o contribuție net superioară celei fotovoltaice.

Transelectrica prezintă și o împărțire mai detaliată a mixului energetic, potrivit căreia energia nucleară a contribuit cu aproximativ 21%, hidroenergia cu 24%, energia eoliană cu 12%, iar cea fotovoltaică cu aproximativ 5%.

Cărbunele a reprezentat circa 14%, iar hidrocarburile aproximativ 20%. Diferențele mici dintre cele două moduri de prezentare provin din gruparea diferită a surselor și din includerea energiei prosumatorilor și a sistemelor de stocare.

Vezi și:

De ce vineri este considerată cea mai grea zi pentru consumul de energie. Când ar putea fi repornită centrala nucleară de la Cernavodă

Ce înseamnă „consumator întreruptibil”. Cine poate fi deconectat pentru a proteja sistemul energetic

Ce rol are centrala nucleară de la Cernavodă

Cele două unități nucleare de la Cernavodă au împreună o putere brută instalată de aproximativ 1.413 MW și o putere netă de circa 1.300 MW. Deși puterea nucleară instalată este mult mai mică decât cea hidro, reactoarele produc în mod obișnuit constant, zi și noapte, ceea ce explică ponderea lor importantă în producția anuală.

Energia nucleară nu depinde de soare sau de vânt, dar funcționarea centralei este influențată de mentenanță, opriri tehnice și de disponibilitatea apei necesare răcirii. Atunci când unul dintre reactoare este oprit, diferența trebuie acoperită prin creșterea altor surse sau prin importuri.

În anul 2025, energia nucleară a reprezentat aproximativ o cincime din producția netă a României. Din acest motiv, orice reducere importantă a producției de la Cernavodă se vede rapid în structura sistemului energetic.

De ce hidroenergia nu produce la fel în fiecare an

România are cea mai mare capacitate instalată în hidrocentrale. La 1 ianuarie 2026, puterea brută instalată în centralele hidro era de aproximativ 6.688 MW, aproape de cinci ori mai mare decât puterea instalată nucleară. Totuși, acest lucru nu înseamnă că hidrocentralele produc permanent la această valoare.

Producția depinde de precipitații, de debitele râurilor, de nivelul lacurilor și de modul în care apa este administrată. În 2025, producția hidro a scăzut cu aproximativ 14% față de anul anterior, în timp ce producția regenerabilă și cea nucleară au înregistrat creșteri.

Hidrocentralele au însă un avantaj foarte important: unele își pot crește sau reduce rapid producția, ajutând la echilibrarea sistemului atunci când consumul se modifică sau când producția eoliană și solară scade brusc.

Cât curent vine din gaze și cărbune

Centralele pe gaze și cărbune sunt incluse în categoria termoelectrică, care a reprezentat aproximativ 32% din producția netă în 2025. Într-o altă împărțire publicată de Transelectrica, hidrocarburile au asigurat aproximativ 20% din producție, iar cărbunele circa 14%.

Centralele pe gaze sunt importante deoarece pot fi pornite și reglate mai ușor decât alte unități de producție. Ele pot acoperi o parte din consumul ridicat de seară, când panourile fotovoltaice nu mai produc, sau pot compensa scăderea energiei eoliene.

Cărbunele continuă să aibă un rol în mixul energetic, deși capacitățile convenționale sunt în scădere. Puterea instalată în centralele termoelectrice a coborât cu aproximativ 11% pe parcursul anului 2025, de la 5.476 MW la începutul anului la 4.897 MW la 1 ianuarie 2026.

De ce energia solară pare mai importantă ziua decât în statisticile anuale

La începutul anului 2026, România avea aproximativ 3.094 MW instalați în centrale fotovoltaice mari, la care se adăugau aproximativ 3.352 MW instalați la prosumatori la 1 decembrie 2025. Puterea fotovoltaică totală devenise astfel foarte importantă, însă o mare parte din producția prosumatorilor nu este reflectată în același mod în toate statisticile sistemului.

Transelectrica arată că producția prosumatorilor a ajuns la aproximativ 1.685 GWh în 2025. Totodată, creșterea acestei producții a redus consumul măsurat în rețeaua națională în orele însorite, pentru că energia produsă și consumată direct în gospodării nu mai apare ca energie preluată din sistem.

Solarul poate avea o contribuție foarte mare în mijlocul zilei, dar producția lui scade odată cu apusul. Tocmai de aceea, o capacitate fotovoltaică instalată mare nu poate înlocui singură centralele care produc seara și noaptea.

De ce România importă energie deși are multe surse de producție

România importă și exportă energie aproape permanent prin legăturile cu sistemele vecine. Importul nu înseamnă neapărat că țara nu are centrale suficiente, ci că energia trebuie să fie disponibilă în fiecare moment, la prețul și în cantitatea necesare.

În 2025, România a avut fluxuri fizice de import de aproximativ 11,1 TWh și exporturi de 7,4 TWh. Producția netă internă a fost de aproximativ 49,3 TWh, iar consumul intern net a ajuns la circa 53,1 TWh. Datele arată că România a fost importator net pe ansamblul anului.

Importurile devin mai importante atunci când scade simultan producția hidro, eoliană sau nucleară ori când consumul crește puternic. Transelectrica avertizează că reducerea capacităților convenționale și dependența mai mare de regenerabilele variabile pot crește nevoia de import în perioadele de cerere ridicată.

De ce mixul afișat de Transelectrica se schimbă de la o oră la alta

Graficul în timp real publicat de Transelectrica arată valori instantanee. El nu prezintă media unei zile și nici structura producției dintr-un an. De aceea, procentele dintr-o anumită oră pot fi foarte diferite de ponderile anuale.

România nu este alimentată, așadar, de o singură tehnologie dominantă în fiecare moment. Stabilitatea sistemului depinde de combinația dintre energia nucleară, hidrocentrale, centralele pe gaze și cărbune, producția eoliană și fotovoltaică, stocare și schimburile cu țările vecine. Tocmai această diversitate permite menținerea alimentării atunci când una dintre surse produce mai puțin.

Locul din România unde nu ai nevoie de mașină în vacanță. A depășit Madeira, Provence și Lacul Como