Planta ignorată de mulți care ar putea produce energie mai ieftină decât petrolul

În timp ce discuțiile despre viitorul energiei se poartă, de obicei, în jurul gazului, petrolului, panourilor solare sau marilor proiecte industriale, există și soluții surprinzătoare care vin direct din agricultură. Una dintre ele este anghinarea sălbatică, o plantă pe care mulți ar privi-o mai degrabă ca pe o buruiană rezistentă decât ca pe o resursă strategică. Totuși, datele prezentate de specialiști arată că această cultură ar putea deveni o sursă de biomasă extrem de eficientă și, în anumite condiții, chiar mai ieftină decât energia obținută din petrol.

Miza nu este deloc mică. Vorbim despre o plantă perenă, capabilă să reziste în condiții dificile, cu costuri reduse de întreținere și cu un randament energetic care i-a făcut pe cercetători să o considere una dintre cele mai performante culturi energetice analizate până acum. Cu alte cuvinte, ceea ce pare o plantă banală ar putea ascunde un potențial economic și energetic uriaș.

De ce anghinarea sălbatică atrage tot mai mult interes

Unul dintre cele mai mari avantaje ale anghinarei sălbatice este costul redus de producție. Potrivit datelor experimentale prezentate de profesorul Nikos Danalatos de la Universitatea din Thessalia, citate de publicația kathimerini.gr, cultura necesită pregătirea terenului și însămânțare doar o dată la aproximativ zece ani, în timp ce cheltuielile anuale rămân limitate în principal la recoltare și transport. Asta înseamnă, în practică, un cost de producție foarte mic raportat la cantitatea de biomasă obținută.

Mai departe, puterea calorică a biomasei uscate este considerabilă. În funcție de compoziție, aceasta ajunge la valori ridicate, ceea ce face ca energia termică produsă să aibă un preț foarte competitiv. Chiar și după includerea profitului fermierului și a costurilor de procesare sub formă de peleți sau brichete, prețul final al energiei rămâne net sub nivelul corespunzător petrolului. Aici apare și adevărata miză a subiectului: nu doar că planta produce energie, ci o poate face la un cost suficient de scăzut încât să devină o alternativă economică reală.

Vezi și:

7 semne că un anunț de cazare de pe Booking ar putea fi fals. Ce trebuie să verifici înainte să plătești

La fel de important este și randamentul energetic. Raportul dintre energia obținută și energia investită în cultură este unul impresionant, mult peste cel întâlnit la alte biocombustibili cunoscuți. Tocmai acest detaliu transformă anghinarea sălbatică dintr-o simplă curiozitate agricolă într-o opțiune serioasă pentru zonele unde culturile clasice nu mai aduc profit suficient.

O soluție cu efecte și pentru agricultură, și pentru mediu

Un alt argument puternic în favoarea acestei plante ține de productivitate. În condiții fără irigații, anghinarea sălbatică poate oferi cantități importante de biomasă la hectar, iar acolo unde există acces limitat la apă și se fac câteva irigări bine plasate, producția poate crește considerabil. Pentru fermieri, acest lucru înseamnă șansa de a valorifica terenuri mai dificile sau mai puțin profitabile printr-o cultură care cere puține intervenții și poate aduce un rezultat constant.

Beneficiile nu se opresc însă la producția de peleți. Semințele plantei conțin ulei ce poate fi folosit pentru biodiesel, iar compoziția bogată în celuloză și hemiceluloză deschide și perspectiva producerii de bioetanol de generația a doua. În plus, planta conține cinarină, o substanță asociată cu efecte benefice pentru ficat și reducerea colesterolului. Așadar, nu vorbim doar despre o resursă energetică, ci despre o cultură cu mai multe direcții de valorificare.

Pe partea de mediu, avantajele sunt la fel de interesante. Cultura are nevoie de cantități mici de azot, ceea ce limitează riscul de poluare a apelor. Frunzișul său dens protejează solul de eroziune și contribuie la combaterea deșertificării, o problemă tot mai serioasă în multe regiuni mediteraneene. În plus, utilizarea sa pentru biocombustibili poate reduce semnificativ emisiile poluante comparativ cu sursele convenționale.

Conform informațiilor prezentate de agenția elenă APE-MPE, o extindere pe scară largă a acestei culturi ar putea acoperi o parte relevantă din necesarul energetic al unei țări precum Grecia, ar crea locuri de muncă și ar valorifica terenuri afectate de abandon sau degradare. Iar aici este, de fapt, partea cea mai interesantă a poveștii: anghinarea sălbatică nu este doar o plantă ieftină și rezistentă, ci și un exemplu despre cum agricultura ar putea deveni, în anumite cazuri, parte directă din soluția pentru criza energetică.

Într-o perioadă în care energia ieftină pare tot mai greu de găsit, pe fondul războiului cu Iranul, al tensiunilor din jurul Strâmtorii Hormuz și al scumpirilor care se văd deja pe piețele energetice și la pompă, ideea că o plantă ignorată de mulți ar putea oferi o alternativă mai accesibilă decât petrolul nu mai sună deloc ca o simplă curiozitate. În acest context, anghinarea sălbatică devine un exemplu clar că uneori soluțiile mari pot veni din cele mai neașteptate locuri.

Cum arată acum Aero1200, cartierul unde un Boeing 747 va fi montat între două turnuri uriașe