Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază continuă până la finalul lui 2026. Lista produselor incluse

Consumatorii vor continua să beneficieze de plafonarea adaosului comercial pentru o serie de produse alimentare considerate esențiale, după ce Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege care prelungește măsura până la sfârșitul anului 2026. Decizia a fost luată cu o largă majoritate, după ce autoritățile au argumentat că este nevoie de menținerea acestui mecanism într-un context în care inflația continuă să afecteze bugetele familiilor și echilibrul pieței agroalimentare. În același timp, comercianții și reprezentanții fermierilor avertizează că efectele plafonării se resimt în alte sectoare și pun presiune asupra producătorilor.

Camera Deputaților a aprobat prelungirea măsurii

Proiectul de lege a fost adoptat miercuri de Camera Deputaților, care a avut rol de for decizional. Votul a fost unul covârșitor: 292 de parlamentari au susținut proiectul, unul a votat împotrivă, iar un deputat s-a abținut.

Măsura urma să expire la finalul lunii iunie, însă va continua să fie aplicată până la sfârșitul anului 2026. Autoritățile susțin că decizia este necesară pentru a limita efectele pe care inflația și evoluțiile din sectorul agroalimentar le au asupra consumatorilor.

În expunerea de motive a proiectului se arată că prelungirea plafonării urmărește menținerea stabilității pieței și sprijinirea sectoarelor implicate în producția și procesarea alimentelor.

Vezi și:

Ce se întâmplă cu bacșișul plătit cu cardul la restaurante sau baruri. Explicația care îi face pe unii ospătari să prefere cash-ul

„Beneficiile estimate prin intrarea în vigoare şi aplicarea măsurilor cuprinse în prezentul proiect de act normativ au în vedere reducerea sau eliminarea consecințelor negative probabile şi posibile generate de actuala situație, precum menținerea unui echilibru al pieței produselor agricole din România şi a viabilității fermelor cu activitate în sectoarele vegetal şi zootehnic, dar şi a procesatorilor români”, se arată în document.

Autoritățile invocă protejarea consumatorilor și combaterea practicilor neloiale

Potrivit argumentelor prezentate de inițiatorii proiectului, măsura este menită să reducă efectele generate de scăderea puterii de cumpărare și să ofere protecție consumatorilor în fața unor eventuale evoluții nefavorabile ale pieței.

Expunerea de motive subliniază și necesitatea combaterii practicilor comerciale considerate neloiale.

„Proiectul de act normativ creează cadrul juridic necesar aplicării măsurilor care au în vedere reducerea sau eliminarea consecințelor generate de actuala situație asupra populației şi sectoarelor de producție, procesare, distribuție, comercializare produse agricole şi alimentare, precum: scăderea puterii de cumpărare a populației pentru produsele alimentare de bază, distorsionarea pieței produselor agroalimentare şi existența unor practici comerciale neloiale, cu impact asupra populației, menținerea vulnerabilității şi expunerii consumatorilor față de evoluțiile nefavorabile ale piețelor agricole”, se mai arată în document.

De asemenea, ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a susținut public continuarea plafonării.

Vezi și:

Ce se întâmplă cu plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază. Anunțul autorităților

„Șofer de camion, nu hamal”. Transportatorii nu mai sunt obligați să facă muncă de manipulant. Amenzile care se dau celor care nu respectă legea

„Am cerut prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la sfârşitul anului. UDMR a susţinut constant în ultimii ani că, atât timp cât inflaţia ridicată continuă să pună presiune asupra bugetelor familiilor, plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază trebuie menţinută”, a transmis acesta într-o postare pe Facebook.

Lista produselor care rămân cu adaos comercial plafonat

Prelungirea măsurii se aplică pentru 17 categorii de produse alimentare considerate de bază:

• pâine albă simplă (300-500 grame);
• lapte de consum de un litru, cu 1,5% grăsime, fără UHT;
• brânză telemea de vacă vrac;
• iaurt simplu de vacă cu 3,5% grăsime, de maximum 200 de grame;
• smântână;
• făină albă de grâu tip „000”;
• mălai;
• ouă de găină calibrul M;
• carne proaspătă de pui;
• carne proaspătă de porc;
• ulei de floarea-soarelui;
• cartofi proaspeți albi;
• legume proaspete vrac;
• fructe proaspete vrac;
• zahăr alb tos;
• unt;
• magiun.

Plafonarea adaosului comercial pentru aceste produse a fost introdusă inițial în anul 2023, pe fondul creșterii accelerate a prețurilor și al inflației ridicate.

Comercianții și fermierii contestă continuarea plafonării

În timp ce autoritățile consideră măsura necesară, reprezentanții comercianților și ai fermierilor susțin că aceasta generează efecte negative în economie.

Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, afirmă că plafonarea a dus la majorarea prețurilor pentru produse care nu se află pe lista celor protejate.

„Consecința cea mai mare pe care am văzut-o a fost efectul de waterbed, când au crescut prețurile la niște produse care nu erau supuse plafonării. Și aici mă refer la detergenți, la cosmetice, la produse de uz casnic, toate sunt mai scumpe decât ar trebui ca să compenseze cumva zona asta de plafonare”, a declarat acesta la Digi24.

La rândul său, Ionuț Lupu, reprezentant al unei asociații de fermieri, susține că impactul plafonării este resimțit pe întreg lanțul economic, iar cei mai afectați sunt producătorii agricoli.

„Fermierul este cel mai dezavantajat în această filieră și este cel care va încasa șocul acestei reglementări”, a declarat acesta.

Acesta a oferit și exemplul sectorului laptelui, unde, potrivit afirmațiilor sale, prețurile de achiziție sunt mult sub costurile de producție.

„Laptele este luat la prețuri derizorii de 0,8 lei și chiar sub 0,8 lei pe litru, în condițiile în care costul de producere a unui litru de lapte depășește 2,3-2,4 lei pe litru. Este o catastrofă pentru industria laptelui din România”, a mai spus reprezentantul fermierilor.

Cum a ajuns cafeaua din București la prețul uneia din Paris. Analiza unei scumpiri care ridică semne de întrebare