„PISA pentru adulți”, în premieră în România. Ce competențe ale românilor vor fi testate

România va participa, în premieră, la evaluarea internațională PIAAC, un program coordonat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și supranumit frecvent „PISA pentru adulți”. Colectarea datelor este programată pentru anul 2028, iar rezultatele vor fi publicate în 2029.

Evaluarea nu va semăna cu un examen clasic și nici nu presupune că toți românii vor fi chemați să dea un test. Vor fi selectate persoane cu vârste cuprinse între 16 și 65 de ani, astfel încât eșantionul să fie reprezentativ pentru populația adultă. Testele vor urmări cât de bine reușesc participanții să folosească informațiile, matematica și gândirea practică în situații care pot apărea în viața de zi cu zi.

Ce este PIAAC și de ce este comparat cu PISA

Denumirea completă a programului este Programme for the International Assessment of Adult Competencies – PIAAC. Studiul este realizat de OCDE și măsoară trei categorii importante de competențe: înțelegerea și utilizarea informațiilor scrise, competențele numerice și capacitatea de rezolvare a problemelor.

Comparația cu PISA vine din faptul că ambele evaluări sunt coordonate de OCDE și nu urmăresc în primul rând cât de multe informații au fost memorate, ci modul în care oamenii pot utiliza ceea ce știu în contexte concrete. Diferența importantă este vârsta participanților: PISA evaluează elevii de 15 ani, în timp ce PIAAC se adresează adulților cu vârste între 16 și 65 de ani.

Vezi și:

Șoferii care încalcă regulile, filmați din elicopter. Unde au rămas mai mulți români fără permis pentru depășiri

România participă la PISA din anul 2000, însă intrarea în PIAAC va permite pentru prima dată obținerea unor date internaționale comparabile despre competențele populației adulte. Ministerul Educației a inițiat participarea României la cel de-al doilea ciclu PIAAC, pentru perioada 2025-2029.

Ce exerciții ar putea primi adulții

Participanții nu vor avea de memorat formule sau definiții. Exercițiile sunt construite în jurul unor situații apropiate de cele întâlnite în viața cotidiană și vor fi rezolvate pe dispozitive digitale.

De exemplu, o persoană poate primi informații despre dimensiunile unei camere și poate fi pusă să stabilească de cât material are nevoie. Într-o altă situație, participantul poate avea la dispoziție o hartă și mai multe sarcini pe care trebuie să le rezolve într-un anumit interval. Dacă apare o schimbare neprevăzută, acesta trebuie să-și adapteze planul și să găsească o altă soluție.

Vezi și:

Telefoanele mobile în școli, din nou în vizor după rezultatele PISA. Ce au voie și ce nu au voie să facă elevii

Cum arată un test PISA. Exemple de întrebări pe care trebuie să le rezolve elevii

Alte exerciții pot presupune înțelegerea informațiilor dintr-un text, e-mail sau tabel, compararea unor prețuri, interpretarea unui grafic sau efectuarea unor calcule necesare într-o situație obișnuită.

Prin urmare, evaluarea nu urmărește doar dacă participantul știe să citească sau să efectueze un calcul, ci dacă poate folosi aceste competențe pentru a lua o decizie sau pentru a rezolva o problemă.

Nu toți românii între 16 și 65 de ani vor susține testul

Un aspect important este că PIAAC nu va deveni un examen obligatoriu pentru fiecare adult din România. Persoanele vor fi selectate astfel încât eșantionul să ofere o imagine reprezentativă asupra populației. Vor fi incluse persoane cu niveluri diferite de educație și situații profesionale diferite.

Pe lângă exercițiile propriu-zise, programul colectează informații despre educație, experiența profesională, locul de muncă și felul în care participanții își utilizează competențele acasă și la serviciu. Aceste date permit analizarea legăturii dintre nivelul competențelor, educație și situația profesională.

România se numără printre cele 10 țări participante la runda din 2028, alături de Australia, Republica Dominicană, Grecia, Indonezia, Panama, Rwanda, Arabia Saudită, Slovenia și Uruguay.

De ce sunt importante rezultatele pentru România

Rezultatele ar putea arăta unde se află cele mai mari probleme de competențe în rândul populației adulte și ce categorii au nevoie de programe suplimentare de formare.

Datele existente indică deja dificultăți importante. Potrivit unei analize OCDE, în 2023 numai 6,7% dintre românii cu vârste între 25 și 64 de ani participaseră la educație sau formare, formală ori non-formală, în ultimele patru săptămâni. Procentul era mai mic decât în aproape toate țările UE membre OCDE, cu excepția Greciei.

PIAAC va permite însă măsurarea directă a unor competențe ale adulților din România și compararea rezultatelor cu cele obținute în alte state.

Testarea propriu-zisă este programată pentru 2028, iar rezultatele internaționale vor fi prezentate de OCDE în 2029. Abia atunci România va avea prima imagine comparabilă internațional asupra modului în care adulții se descurcă la citire, matematică practică și rezolvarea problemelor din situații reale.