Cum arată un test PISA. Exemple de întrebări pe care trebuie să le rezolve elevii

Testele PISA sunt printre cele mai importante evaluări internaționale din educație, rezultatele lor fiind urmărite atent de autorități, profesori și părinți. Spre deosebire de examenele obișnuite de la școală, acestea nu urmăresc în primul rând cât de bine a memorat un elev materia din manual, ci dacă știe să folosească informațiile în situații apropiate de viața reală.

PISA este organizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE/OECD) și urmărește competențele elevilor de aproximativ 15 ani. Evaluarea permite compararea sistemelor de educație din numeroase țări și arată cât de pregătiți sunt adolescenții să interpreteze informații, să rezolve probleme, să gândească critic și să ia decizii folosind cunoștințele dobândite la școală și în afara acesteia.

Ce sunt testele PISA

Denumirea PISA provine de la „Programme for International Student Assessment”, adică Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor. Programul a fost lansat de OECD, iar prima evaluare PISA a avut loc în anul 2000. Principalele domenii urmărite sunt lectura, matematica și științele.

Elevii nu sunt însă testați doar pentru a se vedea dacă pot reproduce definiții, formule sau informații învățate. Accentul cade pe capacitatea de a aplica ceea ce știu. Un adolescent poate primi, de exemplu, un grafic privind viteza unei mașini, un tabel cu distanțele dintre planete, un text publicitar sau două opinii contradictorii și trebuie să interpreteze datele și să răspundă unor întrebări.

Vezi și:

Șoferii care încalcă regulile, filmați din elicopter. Unde au rămas mai mulți români fără permis pentru depășiri

PISA se adresează elevilor cu vârsta cuprinsă, în general, între 15 ani și 3 luni și 16 ani și 2 luni, care au parcurs cel puțin șase ani de școlarizare. Alegerea acestei categorii de vârstă permite comparații între sisteme educaționale diferite.

Care este scopul evaluării PISA

Scopul evaluării este să arate cât de bine îi pregătește școala pe adolescenți pentru situațiile pe care le vor întâlni dincolo de sala de clasă. De aceea, o problemă PISA poate porni de la cumpărături, transport, mediul înconjurător, sănătate, interpretarea unui articol sau analiza unor informații prezentate într-un tabel.

Rezultatele nu sunt folosite doar pentru evaluarea elevilor. Ele oferă autorităților și cercetătorilor informații despre performanța unui întreg sistem educațional și permit compararea rezultatelor între țări.

Vezi și:

„PISA pentru adulți”, în premieră în România. Ce competențe ale românilor vor fi testate

Telefoanele mobile în școli, din nou în vizor după rezultatele PISA. Ce au voie și ce nu au voie să facă elevii

PISA colectează și informații despre mediul în care învață elevii, atitudinile lor față de educație și experiențele școlare. Astfel, rezultatele pot fi analizate împreună cu factori precum statutul socio-economic, resursele școlii sau climatul educațional.

Cum se desfășoară testele PISA

În cea mai recentă ediție, PISA 2025, testarea a fost realizată în principal pe calculator. Evaluarea durează aproximativ două ore, iar fiecare elev primește întrebări din două domenii. Combinațiile diferă de la un participant la altul: un elev poate avea științe și lectură, iar altul matematică și științe.

Subiectele pot conține întrebări cu variante de răspuns, dar și cerințe la care elevul trebuie să construiască singur răspunsul sau să își argumenteze alegerea. Tocmai această structură face ca PISA să fie diferit de multe teste școlare clasice.

În PISA 2025, domeniul principal a fost reprezentat de științe, iar matematica și lectura au fost domenii secundare. A fost evaluată și capacitatea de rezolvare a problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale, prin domeniul „Learning in the Digital World”.

Ce competențe sunt evaluate

La lectură, elevul trebuie să demonstreze că poate înțelege sensul unui text, identifica informații importante, compara idei, analiza sursa unei informații și trage concluzii. Unele întrebări îi cer să facă diferența între fapte și opinii sau să evalueze argumentele prezentate de autor.

În cazul matematicii, accentul este pus pe folosirea matematicii în contexte practice. Elevii pot primi grafice, tabele, procente, distanțe, prețuri sau modele geometrice și trebuie să stabilească ce informații sunt relevante și ce calcule sunt necesare.

La științe nu este suficient ca elevul să cunoască anumite noțiuni. El trebuie să poată interpreta dovezi, să analizeze date, să explice fenomene și să evalueze informații cu caracter științific. În PISA 2025, evaluarea a urmărit inclusiv capacitatea elevilor de a utiliza informații științifice pentru luarea unor decizii.

Modele de teste PISA la matematică

Unul dintre exemplele oficiale de itemi publicați de OECD este „Sistemul Solar”. Elevilor le este prezentat un tabel cu distanțele medii dintre Soare și planete, exprimate în unități astronomice.

La una dintre cerințe, elevul trebuie să folosească informațiile din tabel pentru a identifica poziția corectă a mai multor planete. Într-un alt exercițiu trebuie să transforme unitățile astronomice în kilometri și să determine distanța aproximativă dintre Soare și Neptun.

Un alt model este „Modelul triunghiular”. Elevul vede un desen alcătuit din triunghiuri de culori diferite și trebuie, într-o primă etapă, să calculeze procentul triunghiurilor albastre. Ulterior, modelul trebuie extins, iar elevul este pus să analizeze cum se modifică procentul.

Într-o cerință cu un nivel mai ridicat de dificultate, adolescentul trebuie să decidă dacă o afirmație referitoare la evoluția modelului este adevărată și, foarte important, să-și justifice răspunsul. „Solar System” și „Triangular Pattern” se numără printre unitățile PISA 2022 publicate ulterior de OECD pentru a ilustra tipul de probleme folosite în evaluare.

Modele de teste PISA cu grafice și hărți

Un alt tip de exercițiu pornește de la graficul vitezei unei mașini. Elevului i se prezintă evoluția vitezei pe parcursul unei călătorii și trebuie să identifice viteza maximă sau momentul în care șoferul a frânat.

Dificultatea poate crește atunci când elevului i se cere să compare două distanțe sau să explice un răspuns folosind informațiile oferite de grafic. Astfel, simpla citire a unei valori nu mai este suficientă.

În alte exerciții poate fi folosită o hartă. Elevul trebuie, de exemplu, să folosească scara acesteia pentru a aproxima o distanță sau suprafața unei regiuni. Pentru rezolvare sunt necesare simultan cunoștințe matematice, orientare și capacitatea de interpretare a informației vizuale.

Cum poate arăta un test PISA la lectură

Un exercițiu de lectură poate porni de la două texte care prezintă opinii diferite asupra aceleiași teme. Într-un exemplu PISA cunoscut, subiectul este fenomenul graffiti, iar două persoane au puncte de vedere opuse.

Elevilor li se poate cere să stabilească scopul textelor, să identifice argumentele autorilor sau să explice de ce este folosit un anumit exemplu. Alte întrebări îi invită să spună cu care dintre opinii sunt de acord, însă răspunsul trebuie justificat pornind de la textele citite.

Un nivel și mai complex presupune analiza modului în care este construit argumentul. Elevul poate fi întrebat care dintre texte este mai convingător din punctul de vedere al stilului și trebuie să ofere argumente. Astfel, PISA verifică nu numai înțelegerea literală, ci și interpretarea, evaluarea și gândirea critică.

OECD pune la dispoziția publicului și itemi interactivi proveniți din mai multe ediții PISA, tocmai pentru a arăta felul în care sunt construite aceste evaluări.

Când a început România să participe la PISA

România participă la programul PISA de peste două decenii. Potrivit celei mai recente fișe de țară publicate de OECD, România a participat pentru prima dată în 2002.

De-a lungul anilor, rezultatele PISA au devenit unul dintre principalii indicatori utilizați în discuțiile despre nivelul educației din România, mai ales în ceea ce privește ponderea elevilor care nu ating nivelul minim de competență.

Comparațiile trebuie însă făcute cu atenție. PISA nu este un clasament școlar obișnuit, iar OECD analizează atât scorurile medii, cât și distribuția elevilor pe niveluri de competență, diferențele socio-economice și evoluția rezultatelor în timp.

Ce rezultate a obținut România la PISA 2025

Cele mai recente rezultate disponibile sunt cele ale evaluării PISA 2025, publicate de OECD la 8 septembrie 2026. La nivel internațional, peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii au participat la evaluare. În România au susținut testarea 7.725 de elevi din 322 de școli, aceștia reprezentând aproximativ 172.000 de adolescenți de 15 ani.

România s-a situat din nou sub media OECD în toate cele trei domenii principale. Elevii români au obținut în medie 425 de puncte la științe, 419 puncte la matematică și 413 puncte la lectură.

Datele sunt relevante și atunci când sunt analizate pe niveluri de competență. În România, aproximativ 54% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 la științe, comparativ cu media OECD de 74%. La matematică, 48% dintre elevii români au ajuns cel puțin la nivelul 2, față de 65% media OECD, iar la lectură procentul a fost de aproximativ 52%, comparativ cu 69% în țările OECD.

Rezultatele din 2025 au fost aproximativ similare celor din 2022 la matematică și științe, în timp ce la lectură performanța elevilor români a scăzut. Privită pe termen mai lung, situația arată și o creștere a ponderii elevilor care se află sub nivelul minim de competență față de anul 2015.

Testele PISA oferă astfel o imagine diferită de cea a examenelor naționale. Ele nu încearcă să afle doar câtă materie a reținut un adolescent, ci mai ales dacă acesta poate folosi ceea ce a învățat pentru a interpreta lumea din jur, pentru a rezolva o situație nouă și pentru a lua o decizie argumentată.

CNN și Google bat palma pentru inteligența artificială. Conținutul publicației va fi folosit în noi funcții AI experimentale