Peștera apărută cu peste 100 de milioane de ani înaintea dinozaurilor: Jenolan Caves, cel mai vechi sistem de grote deschise cunoscut

Când oamenii se gândesc la peșteri foarte vechi, își imaginează de obicei locuri formate în ultimele milioane de ani, poate chiar în perioade relativ recente la scară geologică. Tocmai de aceea, povestea Jenolan Caves din estul Australiei este atât de spectaculoasă. Acest sistem carstic din New South Wales este considerat, după majoritatea estimărilor științifice, cel mai vechi sistem de peșteri deschise cunoscut din lume, cu o vechime de aproximativ 340 de milioane de ani. Cu alte cuvinte, aceste grote existau cu mult înainte de apariția dinozaurilor, într-o epocă în care continentele Pământului erau unite în supercontinentul Gondwana.

Ideea aceasta este greu de cuprins chiar și pentru cineva obișnuit cu cifre mari. Cercetătorul Armstrong Osborne, implicat în studiile care au schimbat istoria locului, spunea încă din 2006 că 340 de milioane de ani reprezintă un interval enorm chiar și în termeni geologici. Pentru comparație, Blue Mountains au început să se formeze cu aproximativ 100 de milioane de ani în urmă, iar dinozaurii au dispărut acum aproximativ 65 de milioane de ani. În acest context, Jenolan Caves par mai degrabă un fragment de altă lume decât o simplă atracție naturală.

Până în urmă cu câteva decenii, mulți geologi credeau că aceste peșteri sunt mult mai tinere și că au fost sculptate relativ recent de râurile care traversează regiunea Blue Mountains. Totul s-a schimbat odată cu o cercetare devenită celebră, publicată în 2006, când oamenii de știință au decis să nu mai privească doar rocile peșterii, ci și mineralele argiloase prinse în interiorul ei. Acolo se afla, de fapt, cheia vechimii reale a acestor cavități.

Cum au aflat geologii că peșterile sunt atât de vechi

Marea descoperire a venit atunci când cercetătorii au analizat mineralele de argilă depuse în peșteri după ce cenușa vulcanică a ajuns în interiorul lor cu sute de milioane de ani în urmă. Prin datarea raportului potasiu-argon, adică măsurând transformarea lentă a potasiului radioactiv în argon, echipa a obținut o vârstă de aproximativ 340 de milioane de ani pentru sedimentele din peșteră. Asta a însemnat că sistemul era deja deschis în acea perioadă, ceea ce l-a împins direct în fruntea clasamentului geologic al peșterilor cunoscute.

Vezi și:

Cine este și ce studii are Monica Anisie, propunerea lui Adrian Veștea pentru Ministerul Educației

Descoperirea a fost cu adevărat revoluționară pentru speologie și geomorfologie. Până atunci, ideea dominantă era că peșterile „deschise”, adică acele cavități accesibile și neîngropate complet, sunt structuri mult mai tinere. Jenolan a demonstrat că anumite sisteme carstice pot supraviețui unor transformări tectonice și sedimentare uriașe, păstrându-și o parte din istorie la scară aproape inimaginabilă. Tocmai de aceea, cercetarea a fost descrisă la momentul respectiv ca una care schimbă radical felul în care geologii înțeleg longevitatea peșterilor.

Mai interesant este că studiul nu s-a oprit la cifra de 340 de milioane de ani. Cercetătorii au găsit și urme de sedimente mai tinere, datate la aproximativ 303 milioane, 258 milioane și 240 milioane de ani, ceea ce arată că peșterile au trecut prin mai multe faze de îngropare și transformare sub straturi ale Bazinului Sydney. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre un spațiu rămas neschimbat, ci despre un sistem geologic care a supraviețuit unor etape succesive de acoperire, remodelare și reexpunere.

Această istorie complicată explică și de ce Jenolan Caves nu înseamnă doar câteva grote spectaculoase, ci un întreg laborator natural pentru înțelegerea evoluției carstului. Sistemul are peste 300 de intrări cunoscute și mai mult de 40 de kilometri de pasaje pe mai multe niveluri, iar cercetările continuă și astăzi. Asta înseamnă că, deși vârsta generală este deja celebră, multe detalii despre felul exact în care s-au format diverse camere și galerii sunt încă investigate.

Vezi și:

Misterul celor mai ridiculizate brațe din preistorie: cercetătorii cred că au aflat de ce T. rex avea membre atât de mici

„Ultimul titan” al Thailandei rescrie istoria dinozaurilor din Asia de Sud-Est: uriașul cu gât lung avea 27 de metri

Un bazin de apă în Peștera Râului din Jenolan Caves, în Munții Albaștri din New South Wales, Australia. imagine: ChameleonsEye/Shutterstock.com

Un peisaj subteran modelat de ape, mare și timp geologic

Ceea ce face Jenolan cu adevărat special nu este doar vârsta, ci și diversitatea formelor subterane. De-a lungul istoriei sale foarte lungi, sistemul a fost modelat de ape subterane, de râuri active și de procese chimice diferite. Astăzi, locul include tipuri foarte variate de peșteri și camere: grote de râu active, cavități umplute cu apă, săli de prăbușire și camere în formă de dom. Complexitatea aceasta este exact ce te-ai aștepta să vezi într-un sistem care a avut sute de milioane de ani la dispoziție pentru a evolua.

Sistemul urmează cursul unei secțiuni subterane a râului Jenolan, iar unele dintre cele mai cunoscute grote turistice, precum River Cave, Imperial Cave, Lucas Cave sau Orient Cave, arată faze foarte diferite ale acestei istorii. Unele sunt marcate de galerii sculptate de ape curgătoare, altele de camere vaste și de formațiuni calcitice celebre, iar altele păstrează depuneri fosile extrem de valoroase. Nu este, așadar, doar o peșteră „veche”, ci una care concentrează mai multe epoci și mai multe mecanisme geologice într-un singur loc.

Rocile în care s-au format peșterile spun și ele o poveste fascinantă. Calcarul Jenolan s-a format din acumularea unor cantități uriașe de organisme marine, precum cochilii, corali și alte viețuitoare ale unei mări puțin adânci. Cu timpul, aceste sedimente s-au compactat și au devenit calcar. Faptul că pereții peșterilor păstrează și astăzi urme ale acelei lumi marine, inclusiv fosile de corali și cochilii, arată cât de diferit arăta regiunea în trecutul îndepărtat. Azi, peșterile se află la mare distanță de coasta actuală, dar roca lor vorbește limpede despre o origine marină.

Aici apare și una dintre cele mai frumoase ironii geologice ale locului: ceea ce astăzi pare o fortăreață de piatră din interiorul continentului australian a fost cândva fund de mare. Într-un fel, Jenolan Caves este un muzeu subteran care nu păstrează doar peisaje minerale, ci și urmele unui ecosistem marin dispărut de sute de milioane de ani. Asta transformă vizita sau lectura despre acest loc într-o experiență care depășește cu mult simpla curiozitate turistică.

Mai vechi decât dinozaurii, dar legate profund și de istoria umană

Oricât de impresionantă ar fi dimensiunea geologică, Jenolan Caves au și o încărcătură umană și culturală foarte puternică. Peșterile se află pe teritoriul tradițional al populației Burra Burra, un grup din cadrul națiunii Gundungurra. În tradiția locală, locul este cunoscut ca Binoomeal, adică „Locuri întunecate”. Numele însuși arată că acest spațiu a fost observat, respectat și integrat în memoria culturală mult înainte de studiile geologice moderne.

În poveștile Dreamtime ale Gundungurra, peșterile apar în legătură cu lupta dintre Gurangatch, un spirit puternic asemănător unei anghile, și Mirragan, o creatură de tip quoll. După o confruntare uriașă care a străbătut peisajul din jur, Gurangatch și-ar fi găsit refugiu în adâncurile de la Jenolan pentru a se odihni și a-și linge rănile. Este un detaliu care adaugă locului o dimensiune mitică aparte: nu doar geologia îl face extraordinar, ci și felul în care a fost înțeles și povestit de comunitățile umane care l-au cunoscut de mii de ani.

Legătura cu apa subterană a rămas importantă până târziu. Surse istorice din New South Wales arată că oameni din diferite comunități călătoreau la Jenolan pentru a se scălda în anumite bazine cărora li se atribuiau proprietăți vindecătoare. Astfel, un loc care pentru geologi este o arhivă a Carboniferului a fost, pentru comunitățile indigene, și un spațiu al refacerii, al ritualului și al memoriei.

În final, tocmai această suprapunere face din Jenolan Caves un loc cu adevărat excepțional. Sunt mai bătrâne cu peste 100 de milioane de ani decât primii dinozauri, păstrează urme ale unei mări dispărute, au supraviețuit unor schimbări geologice enorme și continuă să fie legate de istoria culturală a Australiei. Într-o lume plină de recorduri spectaculoase, puține sunt atât de greu de imaginat precum acesta: o peșteră deschisă care a început să existe într-o epocă în care lumea, așa cum o știm azi, nici măcar nu începuse să se contureze.

Anunțul Orange pentru toți românii care ajung pe litoral în 2026. Cum a luat fața Vodafone și Digi, conform ANCOM