Pe unde va circula Trenul metropolitan Braşov, staţiile oficiale. Se investesc 1,5 miliarde de lei

Brașovul face un pas important către dezvoltarea unui sistem modern de transport public feroviar. Proiectul trenului metropolitan a intrat într-o nouă etapă după depunerea cererii de finanțare, investiția estimată ridicându-se la aproximativ 1,5 miliarde de lei. Dacă va fi implementat, sistemul va lega municipiul Brașov de localitățile din zona metropolitană, de principalele platforme industriale și de Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, printr-o rețea de trenuri electrice pe baterii și zeci de puncte de oprire.

Brașovul solicită peste 230 de milioane de euro pentru proiect

Primăria municipiului Brașov a anunțat că orașul este primul solicitant care a depus o cerere de finanțare pentru realizarea unui tren metropolitan. Cererea a fost înaintată de Asociația de Transport, în parteneriat cu municipalitatea și ceilalți parteneri instituționali implicați în proiect.

Valoarea finanțării solicitate este de aproximativ 1,5 miliarde de lei, echivalentul a peste 230 de milioane de euro. Potrivit administrației locale, acesta reprezintă cel mai mare proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile propus până acum în județul Brașov.

Primarul George Scripcaru a prezentat modul în care vor fi distribuite fondurile din proiect.

Vezi și:

Ai vândut sau cumpărat o locuință în 2026? Ce date despre tranzacție ajung la ANAF

„Această reţea de trenuri metropolitane este o investiţie majoră în municipiul şi judeţul Braşov, fiind cel mai mare proiect de finanţare europeană nerambursabilă din judeţul nostru de până acum. Din totalul de 238 de milioane de euro, 70 de milioane de euro sunt pentru achiziţia de trenuri pe baterii.

Alte 30 de milioane sunt pentru calea ferată ce urmează a fi construită, iar 31 de milioane sunt pentru pasaje supraterane – în zona Bartolomeu, de exemplu, strada Institutului cu DN1 la ieşire spre Ghimbav – şi alte asemenea elemente de infrastructură, restul de bani fiind pentru intervenţii în interiorul cartierelor din municipiul Braşov care sunt tranzitate de către acest traseu. Este un proiect pe care îl facem împreună cu Consiliul Judeţean şi are o cofinanţare de 2% din partea municipiului Braşov şi a Consiliului Judeţean”.

Cele trei magistrale și stațiile prevăzute în proiect

Proiectul trenului metropolitan include realizarea a trei magistrale diametrale, un racord feroviar nou de aproximativ 4,3 kilometri către zona industrială și Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, 24 de puncte de oprire, dintre care 10 vor fi construite, iar 14 vor fi modernizate. De asemenea, sunt prevăzute nouă parcări și achiziția a șapte trenuri electrice alimentate cu baterii.

Magistrala M1 va lega Stupini de Prejmer, cu servicii către Sf. Gheorghe la orele de vârf, pe un traseu de 37,53 kilometri. Stațiile prevăzute sunt: Stupini, Nicolae Labiș, Tractorul, Gara Brașov, Zaharia Stancu, Pavilioane CFR Triaj, Hărman, Parc Industrial Prejmer, Ilieni și Prejmer, cu continuare spre Chichiș, Ozun și Sf. Gheorghe.

Magistrala M2 va avea o lungime de 20 de kilometri și va conecta Codlea cu Dârste. Pe traseu sunt incluse stațiile Codlea, Ghimbav, VGP, Bartolomeu, Tractorul, Gara Brașov, Zizin, Micșunica și Dârste.

Vezi și:

De la clădiri fantomă, la spații pline de viață. Planul care poate schimba cartiere întregi din Braşov. În ce vor fi transformate ruinele uitate ale oraşului

Inteligența artificială, esențială în depistarea actelor de corupție ale lui Viktor Orbán. Despre ce sume de bani este vorba

Magistrala M3 va avea 33,1 kilometri și va face legătura între Zărnești și Dârste. Stațiile propuse sunt Zărnești, General Traian Moșoiu, Tohanu Vechi, Romacril, Râșnov, Cristian, Ina Schaeffer, Brașovia, Bartolomeu, Gara Brașov, Zizin, Micșunica și Dârste.

Potrivit proiectului, până în anul 2030 este estimat un trafic de peste 7.500 de pasageri pe zi.

De ce au fost alese trenurile electrice pe baterii

Pentru operarea serviciilor vor fi utilizate rame electrice cu baterii (BEMU), destinate transportului metropolitan și regional.

Documentația proiectului arată că acestea vor funcționa atât prin tracțiune electrică alimentată de la catenară, cât și prin baterii pe segmentele de cale ferată neelectrificate.

Printre caracteristicile prezentate se numără autonomia necesară pentru parcurgerea integrală a sectoarelor fără electrificare, capacitatea de transport adaptată mobilității suburbane, timpi reduși de accelerare și frânare, sisteme de management al energiei, accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă, spații dedicate bicicletelor și bagajelor, precum și dotări pentru ticketing, supraveghere video și climatizare.

Autorii documentului precizează că trenurile cu baterii oferă performanțe apropiate de cele ale trenurilor electrice convenționale pe liniile electrificate, având avantajul că pot circula și pe infrastructura fără catenară, respectând standardele de calitate, siguranță și protecția mediului.

Autonomie de până la 120 de kilometri

Datele tehnice incluse în proiect arată că trenurile propuse vor avea o autonomie pe baterii cuprinsă între 80 și 120 de kilometri.

Viteza maximă va ajunge la 160 km/h în modul EMU și la 120 km/h în modul B-EMU.

Materialul rulant va avea o capacitate de transport între 140 și 160 de locuri, la care se adaugă spații pentru biciclete și bagaje. Trenurile vor fi formate din minimum două vagoane, vor avea o lungime cuprinsă între 40 și 85 de metri și vor fi alimentate atât prin catenară, cât și prin acumulatori.

Documentația mai prevede că durata de viață a materialului rulant trebuie să fie de minimum 30 de ani. Totodată, bateriile vor putea fi încărcate atât în timpul deplasării pe liniile electrificate, cât și în staționare.

Inteligența artificială din spațiu ar putea explica de ce nu am găsit extratereștri până acum