Parlamentarii din Ungaria au renunțat la 40% din salariu pentru a ajuta bugetul statului. La noi, blocaj politic și negocieri fără rezultat

În timp ce în România scena politică este dominată de negocieri tensionate, dispute între partide și dificultăți în formarea unei majorități stabile, în Ungaria noua putere politică a luat o decizie care a atras atenția întregii Europe. Toți cei 189 de parlamentari au votat în unanimitate reducerea propriilor salarii cu 40%, într-o încercare de a transmite un mesaj de responsabilitate într-o perioadă economică dificilă. Comparația este cu atât mai interesantă cu cât România traversează de mai bine de o lună o perioadă de incertitudine politică, marcată de negocieri pentru desemnarea unui premier și de dispute între formațiunile politice privind viitoarea formulă de guvernare.

O reducere votată de toți parlamentarii

Măsura a fost propusă de noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar, după victoria obținută în alegerile legislative din aprilie. Magyar a descris reducerea salariilor drept „un gest de umilință”, argumentând că politicienii trebuie să fie primii care fac sacrificii atunci când finanțele publice sunt sub presiune.

Propunerea a fost adoptată în unanimitate de cei 189 de membri ai Parlamentului. Astfel, începând de luna viitoare, parlamentarii maghiari vor avea un salariu de bază brut de aproximativ 3.690 de euro, cu 40% mai mic decât nivelul anterior.

Nu doar salariile au fost reduse

Decizia nu se limitează la veniturile parlamentarilor. Guvernul a anunțat și eliminarea deconturilor pentru telefonia mobilă, precum și reducerea indemnizațiilor acordate pentru chirii, birouri și cheltuielile cu personalul angajat de parlamentari.

Vezi și:

Semne că o plajă poate fi periculoasă pentru copii. La ce trebuie să fie atenți părinții înainte să își lase micuții în apă

Potrivit majorității aflate la putere, economiile rezultate din aceste măsuri ar fi echivalente cu costurile de funcționare ale Parlamentului pentru aproximativ un an.

Mesajul transmis de noul executiv este că disciplina fiscală trebuie să înceapă chiar de la vârful statului.

Corupția, una dintre principalele teme ale noii puteri

Peter Magyar a legat aceste măsuri de un program mai amplu de reforme care urmărește reducerea cheltuielilor și combaterea corupției. Subiectul este unul sensibil în Ungaria, după cei 16 ani de guvernare ai fostului lider Viktor Orbán.

Vezi și:

Mii de joburi disponibile, salariile sunt și de 6.000 de lei. Cine are cele mai mari șanse de angajare și în ce domenii

Câţi bani pierd asistenţii medicali după noua lege a salarizării. Exemplu concret de calcul pentru sporuri

Ferenc Biro, șeful Autorității Naționale pentru Integritate din Ungaria, susține că efectele corupției din perioada respectivă au avut un cost uriaș pentru economie.

„Corupția din timpul lui Viktor Orbán a costat Ungaria cel puțin 186 de miliarde de euro”, a declarat acesta.

Biro a afirmat, de asemenea, că guvernul precedent i-ar fi cerut să nu își exercite atribuțiile de control și supraveghere.

Un contrast puternic cu situația din România

Decizia adoptată la Budapesta vine într-un moment în care România se confruntă cu dificultăți politice și economice importante.

În ultimele săptămâni, atenția publică s-a concentrat pe negocierile dintre partide pentru formarea unei noi majorități și pentru desemnarea unui premier. În același timp, deficitul bugetar, creșterea taxelor și măsurile de reducere a cheltuielilor publice au devenit teme centrale ale dezbaterii politice.

În acest context, exemplul din Ungaria este prezentat de susținătorii noii puteri de la Budapesta ca o dovadă că politicienii trebuie să participe direct la efortul de echilibrare a finanțelor publice.

Un semnal către cetățeni

Dincolo de economiile efective la buget, miza principală a măsurii pare să fie una simbolică. Guvernul lui Peter Magyar încearcă să transmită că reformele și sacrificiile nu trebuie suportate exclusiv de cetățeni, ci și de cei care ocupă funcții publice.

Rămâne de văzut dacă această strategie va produce efecte pe termen lung asupra finanțelor Ungariei, însă votul unanim prin care parlamentarii au acceptat să renunțe la o parte semnificativă din venituri reprezintă una dintre cele mai neobișnuite decizii politice luate în Europa în ultimii ani.

Cabral revine la TV cu un nou sezon „Ce spun românii”. Când începe emisiunea de la PRO TV