Pandantivul de aur de la Vitănești: una dintre cele mai vechi bijuterii preistorice din România, veche de aproape 6.000 de ani

Pandantivul descoperit la Vitănești-Măgurice, în județul Teleorman, este astăzi considerat unul dintre cele mai vechi obiecte din aur identificate pe teritoriul României și reprezintă o piesă de referință pentru arheologia eneolitică din sud-estul Europei.

Artefactul poate fi admirat în prezent în expoziția permanentă Tezaur Istoric de la Muzeul Național de Istorie a României, fiind inclus în categoria descoperirilor excepționale care ilustrează începuturile prelucrării metalelor prețioase în spațiul carpato-danubian.

Descoperirea a avut loc în anul 2008, în cadrul cercetărilor arheologice desfășurate pe situl eneolitic gumelnițean de la Vitănești-Măgurice, după peste un deceniu și jumătate de investigații sistematice.

Deși nu este singurul obiect cu elemente aurite din acest sit, valoarea sa istorică este dată de vechime, raritate și de contextul cultural în care apare.

Vezi și:

Cum funcționează drona marină MAGURA V5. Este una dintre cele mai avansate arme navale și poate parcurge până la 800 de kilometri

Specialiștii estimează că pandantivul datează de aproximativ 6.000 de ani, ceea ce îl plasează printre cele mai timpurii dovezi ale utilizării aurului în comunitățile preistorice din regiune.

Destalii despre caracteristici și tehnică de realizare

Pandantivul are o formă rotundă, completată de o mică extensie superioară, cu contur trapezoidal, prevăzută cu două perforații pentru suspendare.

Este realizat dintr-o foiță extrem de subțire de aur, modelată prin tehnica baterii la rece, metodă specifică primelor faze ale metalurgiei aurului. Simplitatea formei nu diminuează valoarea sa simbolică, ci o accentuează, sugerând o funcție mai degrabă rituală sau socială decât una pur decorativă.

Vezi și:

Descoperire uriașă în Botoșani: o megastructură de 350 de metri pătrați schimbă ce știm despre comunitățile preistorice

Mormântul gigantic asociat cu Alexandru cel Mare uimește lumea: ce au descoperit arheologii în interiorul monumentului antic din Grecia

Contextul arheologic în care a fost găsit este deosebit de relevant pentru interpretarea sa. Pandantivul a fost descoperit în resturile carbonizate ale unei locuințe gumelnițene, aparținând ultimului nivel de locuire al așezării.

În imediata apropiere se afla un vas antropomorf, asociere care sugerează o posibilă semnificație simbolică sau rituală.

Situația amintește de alte descoperiri similare din sudul României, unde obiectele din aur apar în contexte cu puternică încărcătură simbolică, alături de artefacte antropomorfe sau figurative.

Această asociere indică faptul că aurul nu era utilizat doar ca material valoros, ci avea o funcție culturală și spirituală clar definită în comunitățile eneolitice.

Pandantivul nu trebuie interpretat ca un simplu obiect de podoabă, ci ca un simbol al statutului, al credințelor și al structurii sociale din cadrul culturii Gumelnița.

Pandantivul descoperit la Vitănești-Măgurice / Foto: Muzeele României

Rețele culturale, semnificație socială și nivel tehnologic

Descoperiri similare au fost identificate în numeroase alte așezări și necropole gumelnițene din spațiul românesc, precum Sultana, Vidra, Gumelnița sau Vărăști, dar și la sud de Dunăre, în situri din actuala Bulgarie, inclusiv Varna și Durankulak.

Distribuția largă arată existența unor rețele culturale și simbolice comune, care depășeau granițele geografice ale comunităților locale.

Prelucrarea aurului se înscrie într-un context tehnologic mult mai complex. Comunitățile culturii Gumelnița foloseau deja cuprul, silexul, osul și cornul, dezvoltaseră tehnici de decorare ceramică prin pictură cu grafit și manifestau un nivel ridicat de specializare meșteșugărească.

Toate aceste elemente indică existența unei civilizații avansate pentru epoca respectivă, capabilă să gestioneze resurse, tehnologii și simboluri într-un sistem social bine organizat.

Situl de la Vitănești–Măgurice este un tell arheologic cercetat sistematic din anul 1993, situat în Valea Teleormanului, cu o înălțime de aproximativ 6,5 metri și un diametru de peste 40 de metri.

Ultimul nivel de locuire, aparținând fazei Gumelnița B1, a oferit numeroase descoperiri rare și spectaculoase, inclusiv figurine antropomorfe și artefacte din materiale neobișnuite pentru epocă.

Rezultatele cercetărilor au fost prezentate în numeroase expoziții naționale și internaționale, confirmând importanța sitului în arheologia europeană.

Pandantivul de la Vitănești nu este doar o piesă de muzeu, ci o dovadă directă a capacității comunităților preistorice de la Dunărea de Jos de a dezvolta tehnologii sofisticate, sisteme simbolice complexe și structuri sociale stabile.

El reprezintă o mărturie a faptului că istoria metalurgiei aurului în România începe mult mai devreme decât se credea, într-un context cultural profund, organizat și surprinzător de avansat pentru acum șase milenii.

FOTO | Ființe ca din altă lume, descoperite de cercetători. Păianjenul fluorescent și insectele necunoscute care au uimit lumea științei