Oscar 2026: cine ar putea câștiga și cine ar merita, de fapt, marile trofee ale serii

Oscar 2026: cine ar putea câștiga și cine ar merita, de fapt, marile trofee ale serii
Foto: Hamnet/Jessie Buckley

Sezonul premiilor ajunge din nou în punctul său culminant, iar ediția Oscar 2026 se anunță una dintre cele mai interesante din ultimii ani. Nu doar pentru că există filme puternice în aproape toate categoriile importante, ci și pentru că lupta pentru marile trofee pare mai puțin previzibilă decât de obicei. În plus, competiția vine după un an în care mai multe producții au reușit să se impună atât critic, cât și în rândul publicului, ceea ce complică și mai mult calculele legate de favoriți.

În centrul discuției se află câteva titluri care domină clar cursa: „Sinners”, „One Battle After Another”, „Sentimental Value”, „Marty Supreme” sau „The Secret Agent”. Unele par construite pentru succes la Academy Awards, altele au intrat în cursă prin forța regiei, a interpretărilor sau a scenariului. Ca în fiecare an, există și diferența esențială dintre filmul care probabil va câștiga și filmul care, în ochii multora, ar merita cu adevărat să plece acasă cu statueta.

Oscarurile nu recompensează întotdeauna cea mai îndrăzneață alegere, ci de multe ori producția care reușește să combine momentul potrivit, campania potrivită și consensul unei industrii care preferă adesea echilibrul în locul riscului. Tocmai de aceea, ediția din 2026 promite nu doar surprize, ci și destule discuții după ceremonie. În continuare, vă prezentăm o analiză marca AVClub, privind predicțiile Oscar 2026.

Bătălia pentru cel mai bun film și pentru regie

La categoria Cel mai bun film, competiția pare să se reducă în principal la două titluri importante: „Sinners” și „One Battle After Another”. Primul are avantajul unui val puternic de susținere, al unui număr impresionant de nominalizări și al faptului că a reușit să fie perceput drept un film important, popular și relevant în peisajul acestui an. Este genul de producție care bifează mai multe criterii pe care Academia le apreciază: amploare, impact, vizibilitate și sentimentul că reprezintă un moment semnificativ pentru industrie.

Pe de altă parte, „One Battle After Another” are în spate prestigiul lui Paul Thomas Anderson și imaginea unui film mai sofisticat, mai ambițios și, pentru mulți cinefili, chiar mai valoros artistic. Tocmai aici apare diferența dintre „va câștiga” și „ar trebui să câștige”. Dacă votanții aleg să premieze filmul cu cea mai mare susținere generală, „Sinners” pare ușor avantajat. Dacă ar conta exclusiv forța artistică și coerența cinematografică, „One Battle After Another” ar avea argumente extrem de solide.

La regie, ecuația devine și mai interesantă. Ryan Coogler este văzut ca un nume foarte puternic pentru „Sinners”, însă mulți observatori cred că Paul Thomas Anderson ar putea beneficia de acel statut clasic de autor „căruia îi vine rândul”. Academia are adesea tendința de a corecta întârzieri simbolice, iar Anderson este exact genul de cineast respectat, influent și frecvent admirat care poate primi în sfârșit această consacrare. În plus, amploarea și complexitatea lui „One Battle After Another” îl ajută enorm în această cursă.

Dacă „Sinners” ar lua Cel mai bun film, iar Anderson ar câștiga regia, nu ar fi deloc un scenariu surprinzător. Din contră, ar fi una dintre acele împărțiri de premii prin care Academia încearcă să mulțumească două tabere diferite: pe de o parte consensul larg, pe de altă parte respectul față de autorie.

Categoriile de actorie, printre cele mai greu de anticipat

La Cea mai bună actriță, Jessie Buckley este văzută de mulți drept favorita clară pentru „Hamnet”. Interpretarea sa pare să fi produs exact tipul de reacție emoțională care contează enorm în acest tip de cursă. Este intensă, vizibilă și suficient de puternică încât să rămână în mintea votanților. În același timp, există și voci care consideră că Rose Byrne a oferit o performanță chiar mai puternică în „If I Had Legs I’d Kick You”, una mai dură, mai incomodă și mai puțin construită pentru gustul clasic al Academiei. Asta înseamnă că Buckley pare favorita la trofeu, dar Byrne rămâne pentru mulți alegerea mai curajoasă și poate mai meritorie.

La Cel mai bun actor, competiția este și mai tulbure. Timothée Chalamet, Leonardo DiCaprio, Ethan Hawke, Michael B. Jordan și Wagner Moura alcătuiesc una dintre cele mai solide liste de nominalizați din ultimii ani. Michael B. Jordan pare să aibă un mic avantaj datorită impactului lui „Sinners” și amplorii rolului său, în timp ce Chalamet este considerat de unii autorul celei mai bune performanțe din carieră în „Marty Supreme”. DiCaprio rămâne și el foarte puternic prin forța pe care o aduce în „One Battle After Another”, iar Hawke este unul dintre acei actori capabili să adune admirație discretă, dar reală.

Totuși, dacă trebuie ales un nume cu cele mai mari șanse, Michael B. Jordan pare cel mai aproape de victorie. Are în spate un film foarte puternic, vizibilitate mare și acel tip de rol care poate aduna suficiente voturi din zone diferite ale Academiei. Asta nu înseamnă însă că este automat și alegerea unanim considerată cea mai bună. Mulți ar putea susține fără ezitare că Chalamet sau DiCaprio au oferit interpretări mai memorabile.

În categoriile secundare, lucrurile sunt la fel de interesante. Amy Madigan este văzută ca o posibilă surpriză importantă la Cea mai bună actriță în rol secundar pentru „Weapons”, mai ales după recunoașterea venită din partea colegilor de breaslă. La actor secundar, Sean Penn pare omul de bătut pentru „One Battle After Another”, deși competiția internă din același film, venită din partea lui Benicio del Toro, adaugă o doză de imprevizibil.

Scenariu, imagine și montaj: unde se joacă prestigiul artistic

La scenariu original, „Sinners” are șanse mari să transforme statutul de favorit la Cel mai bun film și într-un premiu pentru text. Este genul de categorie în care forța generală a unui film contează mult. Totuși, există și titluri care pot revendica mai puternic meritul pur al scriiturii, cum este „It Was Just An Accident”, apreciat pentru felul în care combină tensiunea politică, ironia și dramatismul.

La scenariu adaptat, „One Battle After Another” pare să aibă una dintre cele mai clare oportunități de a câștiga. Dacă Paul Thomas Anderson nu ia regia, aici ar putea veni compensația perfectă. Academia apreciază adesea adaptările care nu sunt simple transcrieri ale sursei, ci reinterpretări vii, iar acest film se încadrează foarte bine în tiparul respectiv.

Imaginea este una dintre cele mai fascinante categorii ale anului. „Sinners” și „One Battle After Another” sunt din nou în centrul atenției, fiecare cu o identitate vizuală puternică și cu argumente tehnice serioase. Există și un potențial moment istoric, deoarece Autumn Durald Arkapaw ar putea deveni prima femeie care câștigă vreodată Oscarul pentru imagine. Totuși, semnalele din industrie sugerează că „One Battle After Another” ar putea pleca cu avantajul final.

La montaj, tot filmul lui Anderson pare foarte bine plasat. Este unul dintre acele titluri care transformă ritmul și construcția tensiunii într-un argument central de valoare. În schimb, la sunet, filmele mai spectaculoase și mai zgomotoase, precum „F1”, par să aibă un avantaj clar, pentru că Academia favorizează adesea experiențele sonore evidente, imersive și ușor de remarcat.

Animație, film internațional și marile categorii tehnice

La animație, „KPop Demon Hunters” este considerat favoritul principal. Are vizibilitate, succes, un cântec nominalizat și acel amestec de energie pop și accesibilitate care poate cuceri rapid votanții. Totuși, în zona preferințelor critice există și alte opțiuni, precum „Little Amélie Or The Character Of Rain”, văzut de unii ca un film mai rafinat și mai emoționant.

La film internațional, lupta pare să se dea între „The Secret Agent”, „Sentimental Value” și „It Was Just An Accident”. Dintre acestea, „The Secret Agent” pare să aibă cel mai bun profil pentru Oscar, inclusiv pentru că a pătruns și în alte categorii importante. Asta contează mult, deoarece filmele care depășesc granița categoriei internaționale sunt de obicei privite mai favorabil. Totuși, „It Was Just An Accident” rămâne pentru mulți cinefili filmul mai puternic și mai curajos.

În categoriile tehnice, „Frankenstein” pare foarte bine plasat la scenografie, costume și machiaj. Guillermo del Toro este aproape sinonim cu acest tip de recunoaștere, iar universul vizual al filmului oferă exact spectacolul pe care Academia îl apreciază. La efecte vizuale, „Avatar: Fire And Ash” pornește din nou ca favorit aproape natural, într-o categorie în care seria lui James Cameron a dominat deja de mai multe ori.

O noutate importantă este categoria Best Casting, introdusă pentru a recompensa un tip de muncă esențial, dar ignorat până acum. Aici, „Sinners” pare să aibă avantajul unui ansamblu foarte bine calibrat, deși „Marty Supreme” poate revendica o distribuție mai excentrică și mai îndrăzneață.

Per ansamblu, Oscar 2026 se anunță o ediție în care „Sinners” are șanse reale să iasă cel mai bine la numărul total de victorii, în timp ce „One Battle After Another” ar putea rămâne filmul pe care mulți îl vor invoca ulterior drept adevăratul vârf artistic al anului. Iar această diferență spune, de fapt, totul despre felul în care funcționează Premiile Academiei: nu întotdeauna câștigă filmul cel mai iubit de cinefili, ci acela care reușește să adune cel mai larg consens într-o industrie care își premiază, an după an, propriul echilibru între artă, influență și moment.