Orașul uraniului din România, salvat de fonduri europene. Construită de ruși și proiectată la Moscova, mica localitate ascunde în munţii săi metalele viitorului

Orașul ridicat de sovietici în anii ’50 pentru exploatarea uraniului traversează astăzi o etapă de transformare. După decenii de declin economic și depopulare, mica așezare din Munții Bihorului încearcă să se reinventeze prin proiecte finanțate din fonduri europene. În munții care o înconjoară, trecutul minier controversat și zăcămintele de metale rare continuă să stârnească interesul investitorilor și al specialiștilor. Este vorba despre Ștei.

Cum a ajuns Șteiul un oraș strategic al uraniului

Așezat pe malul drept al Crișului Negru, la circa 80 de kilometri de Oradea și 20 de kilometri de Beiuș, Șteiul este un oraș unic în România. A fost construit între 1952 și 1956, pe peste 80 de hectare expropriate la marginea satului Ștei, pentru a deservi exploatarea uraniului de la Băița.

Proiectat la Moscova și ridicat de sovietici, orașul impresionează prin planul său urbanistic cu străzi paralele, foarte lungi, și cvartale de blocuri dispuse strategic.

Inițial numit ”Dr. Petru Groza”, orașul și-a recăpătat denumirea de Ștei în 1996. În anii ’50, împreună cu Nucet și Vașcău, forma un nucleu minier care aduna aproape 30.000 de oameni, atrași de salariile mari oferite de Sovrom Uraniu sau mobilizați de regimul comunist.

Vezi și:

Cum funcționează drona marină MAGURA V5. Este una dintre cele mai avansate arme navale și poate parcurge până la 800 de kilometri

Exploatarea de pe Valea Băiței s-a făcut într-un ritm amețitor, mai întâi în carieră deschisă. Un munte întreg a fost sfărâmat, iar minereul era măcinat la Ștei, încărcat în trenuri și trimis sub pază militară în URSS, prin Halmeu.

În doar un deceniu s-au extras peste 300.000 de tone de minereu de uraniu. Ulterior, exploatarea s-a mutat în subteran, iar galeriile de la Avram Iancu au ajuns la aproape 100 de kilometri. După anii ’90, minele s-au închis, iar orașele miniere au intrat într-un declin accentuat.

Ce bogății ascund Munții Bihorului, dincolo de uraniu

Munții Bihorului, parte a Apusenilor, au fost exploatați încă din Evul Mediu pentru aur, argint, plumb și cupru. În secolul al XIX-lea și începutul secolului XX, la Băița au fost descoperite zăcăminte importante de bismut și molibden.

Vezi și:

Orașul din România care s-a reinventat economic. Este numit „Mica Romă” și are sub 20.000 de locuitori

Localitatea din România unde salariile au explodat în ultimii ani. Tot mai mulți tineri se mută aici

”Aceste două metale au întrebuințări cu totul speciale: bismutul în industriile chimică și farmaceutică, iar molibdenul în industria oțelurilor speciale. Fiind foarte rare, sunt cu atât mai căutate și bine plătite.”

În anii ’30, minele de molibden și bismut de la Băița erau printre puținele de acest tip din Europa.

”Importanța minelor de molibden de la Băița se poate constata și din faptul că, în Europa, nu se găsesc decât patru exploatări de acest tip.”

După 1952, zona a fost militarizată, iar exploatarea uraniului a devenit prioritară. Astăzi, interesul se mută din nou spre metale considerate esențiale pentru tranziția energetică, notează adevarul.ro.

O companie canadiană explorează în perimetrul fostelor galerii zăcăminte de cobalt și nichel, ignorate în trecut. Aceste metale sunt vitale pentru bateriile litiu-ion și tehnologiile moderne.

Vezi și Orașul din România construit de ruși și proiectat la Moscova!

Cum încearcă Șteiul să se reinventeze prin fonduri europene

Cu mai puțin de 6.000 de locuitori, Șteiul mizează pe fonduri europene pentru a depăși moștenirea industrială. În 2025, aproape o treime din bugetul local, 29,37 milioane de lei dintr-un total de 102,54 milioane, a provenit din proiecte europene.

”În anul 2025, bugetul total al orașului a fost de 102,54 milioane lei, iar valoarea fondurilor europene atrase a ajuns la 29,37 milioane lei.”

În ultimii cinci ani, aproximativ 15 milioane de euro au intrat în bugetul local. Orașul a fost inclus în 2011 în ruta culturală europeană ATRIUM, iar în 2020 a devenit stațiune turistică de interes local.

Arhitectura sa sovietică, bisericile și centrul istoric atrag vizitatori interesați de patrimoniul industrial. În timp ce Nucet și Vașcău au atras puține finanțări, Șteiul încearcă să transforme trecutul său controversat într-un atu.

Între galeriile abandonate și noile proiecte europene, orașul uraniului caută un nou început, sprijinit de resursele viitorului ascunse în Munții Bihorului.

Vezi și Orașul din România mai sigur decât Zurich, Tokyo și Praga. Surpriză uriașă în topul mondial al siguranței!