OpenLaw, platforma românească prin care AI-ul schimbă munca avocaților și comprimă zile de lucru în doar câteva ore

Digitalizarea profesiilor considerate până nu demult greu de schimbat cu adevărat începe să prindă viteză și în România, iar domeniul juridic nu mai face excepție. OpenLaw, o platformă românească lansată recent, promite să transforme felul în care avocații își documentează dosarele, își organizează probele și își construiesc argumentațiile pentru instanță. În centrul acestui produs se află inteligența artificială, folosită nu ca simplu instrument auxiliar, ci ca mecanism capabil să lege logic legislația, jurisprudența, documentele procesuale și probatoriul relevant pentru fiecare speță, conform Libertatea.

În spatele proiectului se află Robert Seghedi, student la Facultatea de Drept din cadrul Centrului Universitar Pitești, parte a Universității Politehnica București, dar și dezvoltator software cu experiență începută încă din copilărie. Lansarea OpenLaw vine într-un moment în care nevoia de eficiență, viteză și acces mai larg la resurse juridice devine tot mai apăsătoare într-o piață în care marile firme au avut mult timp un avantaj clar în zona de cercetare și documentare.

De la primele linii de cod la o platformă pentru avocați

Povestea lui Robert Seghedi începe devreme, la doar 12 ani, atunci când interesul pentru jocurile video s-a transformat rapid într-o curiozitate pentru mecanismele tehnice din spatele lor. Fascinația pentru posibilitatea de a modifica reguli, de a construi sisteme și de a controla logica unei lumi digitale l-a împins spre programare, într-un parcurs care nu a rămas la stadiul de pasiune adolescentină.

Primii pași serioși i-a făcut în zona dezvoltării web, unde a creat paneluri de administrare pentru servere de joc. În timp, hobby-ul s-a transformat într-o activitate profesionistă, iar experiența acumulată l-a dus către proiecte cu utilitate practică mai clară. Un moment important a fost dezvoltarea ElectroLibrary, un sistem de gestiune pentru biblioteci școlare realizat pentru Colegiul Național „Zinca Golescu” din Pitești. A fost, practic, punctul în care a văzut direct că software-ul poate rezolva probleme concrete și poate simplifica procese reale din societate.

Vezi și:

Tranzacția anului în retail: frații Pavăl cumpără Carrefour România. Ce înseamnă pentru clienți preluarea supermarketurilor

Ulterior, în 2022, a reușit să atragă atenția unor companii IT din Europa și America prin SpanVault, un concept de inteligență artificială descentralizată destinat stocării globale a produselor digitale. Acest proiect i-a consolidat profilul de dezvoltator orientat spre soluții complexe și l-a ajutat să observe mai limpede un gol important din piața juridică din România. Deși existau deja produse digitale pentru avocați, multe dintre ele nu foloseau la adevăratul potențial tehnologiile moderne și nu integrau AI-ul în mod substanțial în fluxul de muncă.

Așa a apărut ideea OpenLaw. Seghedi a plecat de la comparația dintre piața locală și standardele întâlnite în Statele Unite, Marea Britanie sau Germania, unde instrumentele tehnologice pentru zona juridică sunt deja mai avansate. Miza lui a fost să construiască un produs care să aducă și în România un nivel de eficiență apropiat de cel permis astăzi de tehnologie, nu de cel cu care s-a obișnuit piața în ultimii ani.

Cum funcționează OpenLaw și de ce promite să schimbe ritmul din avocatură

OpenLaw este gândită ca o platformă prin care avocații pot strânge și ordona rapid toate elementele relevante pentru un dosar: articolele de lege aplicabile, jurisprudența, documentele procesuale, probele și alte materiale utile în construcția cauzei. După această etapă de colectare și structurare, motorul bazat pe inteligență artificială intervine pentru a conecta logic informațiile și a genera o argumentare juridică coerentă.

Vezi și:

AI-ul îți poate alege vacanța, dar nu îți poate garanta că va fi una reușită. INTERVIU despre viitorul travelului în era inteligenței artificiale

Inteligența artificială e folosită tot mai mult, dar încrederea în ea se prăbușește: ce arată un nou studiu

Practic, nu este vorba doar despre o arhivă digitală sau despre un motor de căutare ceva mai bine organizat. Diferența este că platforma încearcă să ofere o viziune integrată asupra întregului dosar, folosind AI-ul pentru a susține construirea unei logici juridice clare. În loc ca avocatul să lucreze fragmentat, din mai multe surse și documente disparate, toate elementele pot fi reunite într-un singur spațiu digital, securizat și orientat spre rezultat.

Dezvoltarea platformei a durat 17 luni, adică un an și cinci luni de muncă susținută. Accentul a fost pus pe arhitectura sistemului, pe integrarea modulelor de inteligență artificială și, mai ales, pe adaptarea acestora la particularitățile legislației românești. Acest punct este esențial, fiindcă valoarea unui astfel de produs nu stă doar în performanța tehnică generală, ci în capacitatea de a înțelege nuanțele unui sistem juridic concret.

Deși platforma este funcțională de puțin timp, primele semnale din piață par să confirme interesul pentru o astfel de soluție. OpenLaw a atras deja aproape 100 de clienți la doar două săptămâni de la lansare, un detaliu care arată atât curiozitatea profesioniștilor din domeniu, cât și presiunea tot mai mare pentru modernizarea modului de lucru. Feedback-ul venit de la primii utilizatori a fost suficient de important încât dezvoltatorul să pornească deja un update major, cu obiectivul de a transforma produsul într-o platformă „AI-first”, în care inteligența artificială să fie nucleul experienței de utilizare.

Costuri, abonamente și avantajul pe care îl pot câștiga cabinetele mici

Investiția în OpenLaw nu a fost una minoră. Costurile directe de infrastructură s-au ridicat la aproximativ 5.000 de euro, însă valoarea reală a proiectului este semnificativ mai mare dacă este luată în calcul munca de dezvoltare depusă pe parcursul celor 17 luni. Estimarea duce valoarea totală a proiectului spre 100.000 de euro, echivalentul muncii unei echipe de developeri seniori într-un interval lung.

Un avantaj major pentru fondator a fost faptul că dezvoltarea s-a făcut intern, fără dependență de investitori externi și fără externalizarea principalelor componente tehnologice. Asta a permis un control mai mare asupra ritmului de lucru, asupra viziunii produsului și asupra modului în care a fost integrată inteligența artificială în structura platformei.

OpenLaw este disponibilă prin trei planuri de abonament: 199 de lei, 499 de lei și 999 de lei pe lună. Diferențele dintre ele țin în principal de volumul de context pe care AI-ul îl poate procesa, măsurat în milioane de token-uri. În rest, funcționalitățile de administrare a dosarelor, probelor și termenelor sunt incluse în toate variantele, ceea ce indică dorința dezvoltatorului de a oferi un ecosistem complet, nu doar o funcție premium rezervată abonaților cei mai scumpi.

Acesta este și punctul unde apare una dintre cele mai puternice promisiuni ale platformei: democratizarea accesului la resurse de lucru sofisticate. Până acum, marile firme de avocatură aveau un avantaj natural, datorită echipelor extinse și capacității de a aloca mai mult timp pentru cercetare, documentare și analiză. Un instrument precum OpenLaw ar putea reduce această diferență, oferind și avocaților care lucrează individual sau în cabinete mai mici o putere de procesare și organizare greu de atins în trecut.

De ce creatorul susține că AI-ul nu înlocuiește avocatul

Unul dintre marile semne de întrebare legate de utilizarea inteligenței artificiale în justiție este riscul uniformizării. Cu alte cuvinte, dacă două spețe sunt asemănătoare, există temerea că AI-ul ar putea produce argumentări aproape identice, transformând activitatea juridică într-o suită de texte standardizate. Robert Seghedi susține însă că OpenLaw a fost construită tocmai pentru a evita acest tip de rigiditate.

Potrivit explicațiilor sale, platforma nu operează cu șabloane generice fixe, ci construiește argumentarea de la zero, pe baza materialului concret introdus de avocat. Probele, circumstanțele de fapt, documentele selectate și jurisprudența asociată diferă de la un caz la altul, iar AI-ul se adaptează la acest context. Chiar și când două spețe par apropiate la prima vedere, diferențele de detaliu pot schimba radical logica juridică finală.

În această ecuație, rolul avocatului rămâne central. Platforma nu decide în locul profesionistului și nu substituie discernământul juridic. Ea accelerează etape consumatoare de timp, sugerează conexiuni, pune ordine în volum mare de informație și propune o structură argumentativă, însă produsul final rămâne în mâna celui care practică efectiv dreptul. Formula rezumă bine filosofia proiectului: AI-ul poate amplifica munca umană, dar nu îi poate lua locul.

În paralel cu OpenLaw, Robert Seghedi conduce și Thothem Intelligence, un start-up de defence tech care operează la intersecția dintre inteligența artificială, securitatea națională și imagistica satelitară. Compania dezvoltă sisteme de supraveghere terestră și maritimă capabile să proceseze volume foarte mari de date în timp real, iar ambiția declarată este construirea unui jucător european important în această zonă strategică.

Această dublă implicare spune mult despre profilul fondatorului și despre felul în care vede tehnologia: nu doar ca instrument comercial, ci ca infrastructură cu impact în zone critice. În cazul OpenLaw, impactul ține de eficiență, accesibilitate și modernizare într-un domeniu unde timpul și coerența pot face diferența într-un dosar. Iar dacă ritmul de adopție se menține, platforma ar putea deveni unul dintre cele mai interesante exemple românești de AI aplicat concret într-o profesie tradițională.

Rechinul care pare că merge cu înotătoarele a fost descoperit în Papua Noua Guinee: noua specie trăiește pe recife, nu pe uscat