Omega-3 sub semnul întrebării: suplimentele ar putea accelera declinul cognitiv, arată un nou studiu
Suplimentele alimentare au devenit aproape omniprezente, mai ales în rândul persoanelor în vârstă care caută soluții rapide pentru a-și menține sănătatea.
Printre cele mai populare se numără capsulele cu omega-3, promovate intens pentru beneficiile asupra inimii și creierului.
Totuși, nu toți specialiștii sunt convinși că aceste produse sunt întotdeauna sigure, mai ales atunci când sunt administrate fără o recomandare clară și în doze ridicate.
Un studiu recent realizat de cercetători din China și publicat în The Journal of Prevention of Alzheimer’s Disease vine cu o perspectivă care schimbă puțin regulile jocului.
Datele analizate sugerează că, în anumite situații, suplimentele cu omega-3 ar putea avea efectul opus celui dorit, în special la persoanele care prezintă un risc genetic crescut pentru boala Alzheimer.
Deși concluziile trebuie interpretate cu prudență, ele ridică semne de întrebare serioase despre utilizarea pe scară largă a acestor produse.
Ce arată studiul și de ce nu e atât de simplu pe cât pare
Analiza s-a bazat pe datele dintr-un amplu proiect de cercetare privind boala Alzheimer, care a inclus peste 800 de participanți.
Aproximativ jumătate dintre aceștia aveau o variantă genetică asociată cu un risc mai mare de demență, cunoscută sub numele de APOE ε4. În mod surprinzător, persoanele care luau suplimente cu omega-3 au înregistrat un declin cognitiv mai rapid decât cele care nu apelau la aceste capsule.
Evaluările au fost realizate cu ajutorul unor teste standard folosite pentru măsurarea memoriei, atenției și limbajului. Rezultatele au indicat o scădere mai accelerată a performanțelor cognitive în rândul consumatorilor de suplimente.
În același timp, scorurile care reflectă deteriorarea funcțiilor mentale au crescut mai repede în acest grup.
Un detaliu interesant este că această evoluție nu pare să fie legată direct de markerii clasici ai bolii Alzheimer, cum ar fi plăcile sau încurcăturile de proteine din creier.
Nici pierderea de materie cenușie nu a explicat diferențele observate. În schimb, cercetătorii indică spre modificări la nivelul conexiunilor neuronale, mai exact funcționarea sinapselor, ca posibilă explicație.
Doza face diferența, cât omega-3 e prea mult
Rezultatele nu demonstrează că omega-3 este dăunător în mod general, ci mai degrabă că efectele sale pot varia în funcție de context. Există indicii că ar putea exista un echilibru fin între beneficii și riscuri. Cu alte cuvinte, ceea ce este util într-o anumită doză ar putea deveni problematic dacă este depășit.
De altfel, cercetări anterioare au oferit concluzii mixte. Unele studii observaționale au sugerat că acizii grași omega-3 pot susține sănătatea creierului, însă testele clinice riguroase nu au reușit să confirme în mod constant aceste beneficii, mai ales în cazul pacienților deja diagnosticați cu Alzheimer.
Mai mult, o analiză amplă publicată în 2025 a indicat că dozele mici de omega-3 pot avea efecte pozitive asupra funcțiilor cognitive.
În schimb, administrarea unor cantități mai mari de 1.500 mg pe zi ar putea inversa aceste beneficii la anumite persoane. Explicațiile posibile includ creșterea stresului oxidativ la nivel cerebral sau influențarea unor procese biologice deja afectate.
Specialiștii atrag atenția că, în multe cazuri, o alimentație echilibrată poate fi o soluție mai sigură decât suplimentele.
Consumul de pește gras, nuci sau semințe oferă omega-3 într-un context nutritiv complex, care reduce riscul de supradozare și aduce beneficii suplimentare organismului.