Oasele ar putea ajuta creierul să se refacă după traumatisme. Experimentul surprinzător în care cercetătorii au comprimat tibia

O metodă care, la prima vedere, pare să nu aibă nicio legătură cu creierul a produs rezultate surprinzătoare în experimente pe animale. Cercetători din China au descoperit că aplicarea repetată a unei presiuni controlate asupra tibiei a îmbunătățit supraviețuirea și recuperarea după traumatisme cerebrale la șoareci și porci. Rezultatele, prezentate de ScienceAlert, sugerează existența unei legături biologice între os și creier, mediată inclusiv prin substanțe eliberate în sânge

Studiul, publicat în Nature Neuroscience pe 21 septembrie 2026, nu arată că o astfel de procedură poate fi folosită în prezent la oameni. Cercetarea a fost realizată în condiții de laborator, pe animale, iar oamenii de știință spun că mai sunt multe întrebări înainte ca mecanismul să poată fi transformat într-un tratament. Totuși, rezultatele oferă o perspectivă neobișnuită asupra modului în care țesutul osos poate comunica cu alte organe.

Cercetătorii au comprimat tibia de sute de ori

Ideea experimentului a pornit de la o observație medicală cunoscută de mai mult timp. Unele persoane care suferă traumatisme cerebrale grave prezintă o vindecare neobișnuit de rapidă a fracturilor, iar în anumite cazuri poate apărea chiar formarea de os în țesuturi moi. Cercetătorii s-au întrebat dacă relația ar putea funcționa și în sens invers: dacă un creier rănit poate influența osul, ar putea și osul să transmită semnale care să ajute creierul?

Pentru a testa ipoteza, echipa a folosit un dispozitiv care aplica o presiune controlată asupra tibiei șoarecilor. Osul era comprimat de 300 de ori în fiecare sesiune, cu o frecvență de două compresii pe secundă, cinci zile pe săptămână. Animalele care primiseră tratamentul după o leziune cerebrală s-au descurcat mai bine la testele de mișcare și de memorie.

Vezi și:

Unde s-a angajat Marian Godină după ce și-a dat demisia din Poliție. Ce spune despre noul său loc de muncă

Mai multe dintre ele au supraviețuit leziunilor severe, iar cercetătorii au observat zone cerebrale afectate mai mici, o pierdere redusă de neuroni și mai puțină inflamație cronică. Au apărut și semnale asociate regenerării neuronale, un domeniu în care cercetarea încearcă de ani de zile să găsească metode prin care creierul să-și recapete funcțiile pierdute. Playtech a relatat anterior despre o proteină asociată cu regenerarea neuronilor și îmbătrânirea creierului.

Procedura a avut efecte pozitive și în cazul șoarecilor care suferiseră un accident vascular cerebral. AVC-ul apare atunci când alimentarea cu sânge a unei zone a creierului este întreruptă sau când un vas cerebral se rupe, iar deteriorarea țesutului poate produce deficite neurologice severe. Despre mecanismele și tratamentele acestei afecțiuni am scris anterior și pe Playtech, într-un material despre accidentele vasculare cerebrale și modul în care apar.

Un „senzor” din celulele osoase pare să aibă un rol esențial

Cercetătorii trebuiau însă să stabilească dacă beneficiile veneau cu adevărat din os. Presiunea aplicată asupra piciorului putea influența simultan mușchii, nervii sau circulația sanguină, ceea ce ar fi complicat interpretarea rezultatelor.

Vezi și:

O dronă cu mustăți, inspirată de animale, poate zbura prin întuneric și fum. Tehnologia care ar putea salva vieți sub dărâmături VIDEO

Trei minute alături de un măgăruș pot schimba starea de spirit a adolescenților. Ce au descoperit cercetătorii despre anxietate, tristețe și singurătate

Atenția s-a îndreptat către osteocite, celule aflate în interiorul țesutului osos, și către PIEZO1, un canal sensibil la forțe mecanice. Atunci când cercetătorii au dezactivat PIEZO1 în osteocitele șoarecilor, compresia tibiei nu a mai oferit aceeași protecție cerebrală. Rezultatul sugerează că osul trebuia să „simtă” efectiv presiunea pentru a declanșa mecanismul observat.

Un alt experiment a oferit un indiciu și mai puternic. Echipa a recoltat ser din sângele șoarecilor ale căror tibii fuseseră comprimate și l-a administrat unor animale cu leziuni cerebrale care nu primiseră procedura. Acestea au prezentat o pierdere neuronală mai redusă față de grupul de control.

Autorii studiului au identificat mai multe substanțe cu potențial rol protector, printre care factori legați de reducerea inflamației, supraviețuirea neuronilor și repararea țesuturilor. Cercetarea indică faptul că efectul nu pare să depindă de o singură moleculă, ci de o combinație de semnale eliberate după activarea mecanică a osului.

Experimentul a fost repetat și pe porci

Pentru a testa mecanismul într-un organism mai apropiat de om ca dimensiune și complexitate cerebrală, cercetătorii au continuat experimentele pe porci miniaturali în vârstă de patru luni. Șase animale cu leziuni cerebrale au primit compresia tibiei, iar alte șase animale rănite au format grupul de control.

Porcii tratați au supraviețuit mai mult și au avut rezultate mai bune la testele comportamentale. Analizele au arătat leziuni cerebrale mai mici, un număr mai mare de neuroni rămași în viață și niveluri crescute ale unor substanțe asociate cu protejarea și repararea creierului. La patru săptămâni după tratament, cercetătorii nu au identificat leziuni evidente la nivelul tibiei, genunchilor sau cartilajului

Există însă limite importante. Toate animalele folosite în aceste experimente au fost masculi, iar grupurile de porci au fost foarte mici. În plus, leziunile cerebrale au fost produse controlat în laborator, în timp ce traumatismele suferite de oameni diferă foarte mult ca localizare și severitate.

Nu se știe nici cât de repede după traumatism ar trebui aplicată stimularea, cât timp durează efectele sau care dintre substanțele transportate prin sânge sunt cele mai importante. De aceea, rezultatele nu înseamnă că trebuie aplicată presiune asupra piciorului unei persoane care a suferit o lovitură la cap. Traumatismele cerebrale și accidentele vasculare cerebrale sunt urgențe medicale și necesită evaluare și tratament de specialitate.

Ceea ce arată studiul este, în schimb, că osul ar putea avea un rol mult mai activ în organism decât simpla susținere mecanică. Dacă mecanismul va fi confirmat în cercetări suplimentare, oamenii de știință ar putea investiga dispozitive capabile să stimuleze în siguranță osul sau chiar medicamente inspirate din substanțele protectoare eliberate de acesta. Deocamdată, însă, cercetarea rămâne la nivel experimental.

Oasele ar putea ajuta creierul să se refacă după traumatisme. Experimentul surprinzător în care cercetătorii au comprimat tibia