O populație a dezvoltat o abilitate bizară care i-a ajutat să supraviețuiască. Descoperirea genetică uimitoare din Munții Anzi

La prima vedere, povestea pare desprinsă dintr-un roman SF despre oameni adaptați la condiții imposibile. În realitate, este vorba despre o comunitate din Munții Anzi care a trăit generații întregi într-un mediu unde apa potabilă conținea cantități extrem de mari de arsenic, o substanță toxică asociată cu probleme grave de sănătate. Tocmai această expunere de lungă durată pare să fi împins selecția naturală să favorizeze anumite variante genetice capabile să ajute organismul să proceseze mai eficient otrava.

Descoperirea vine din studierea populației din San Antonio de los Cobres, o localitate aflată la aproximativ 3.775 de metri altitudine în Argentina. Cercetătorii au observat că oamenii din această zonă nu metabolizează arsenicul la fel ca alte populații. Mai exact, organismul lor produce în proporție mai mică forma intermediară mai periculoasă și reușește să transforme mai mult din arsenic într-o formă mai ușor de eliminat prin urină. Acest lucru nu înseamnă că arsenicul a devenit brusc inofensiv, ci că acești oameni par să fi dezvoltat în timp o toleranță biologică neobișnuită la un factor de mediu sever.

Cum au ajuns oamenii din Anzi să reziste mai bine la arsenic

În mod normal, arsenicul din apa de băut reprezintă un risc major pentru sănătate. Organizația Mondială a Sănătății menține valoarea de referință de 10 micrograme pe litru pentru apa potabilă, tocmai pentru că expunerea prelungită poate fi asociată cu cancere, leziuni cutanate și alte probleme serioase. În cazul comunității din Anzi, nivelurile raportate în trecut au fost mult peste acest prag, ceea ce face situația cu atât mai impresionantă.

Explicația găsită de oamenii de știință se află în apropierea genei AS3MT, una dintre cele implicate în metabolizarea arsenicului. Studiul realizat de cercetători de la Universitatea Uppsala a arătat că anumite variante genetice din această regiune apar mult mai frecvent în populația din San Antonio de los Cobres decât în alte populații înrudite genetic din America de Sud. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre o simplă coincidență, ci despre un posibil semnal puternic că selecția naturală a acționat în favoarea celor mai bine adaptați.

Vezi și:

Vine canicula în România. Judeţele în care se anunţă temperaturi de foc în următoarele zile

Aceasta este partea cu adevărat spectaculoasă a poveștii. De cele mai multe ori, când ne gândim la evoluția umană, ne vin în minte adaptări la frig, altitudine sau lipsa luminii. Mai rar ne imaginăm că omul se poate adapta și la un agent toxic din apă. Tocmai de aceea, cazul din Anzi este considerat unul dintre cele mai clare exemple de adaptare umană la un stres chimic din mediu.

De ce descoperirea este importantă și astăzi

Importanța acestei cercetări nu stă doar în faptul că explică o curiozitate genetică. Ea arată și cât de strânsă este legătura dintre mediu, sănătate și evoluție. O populație expusă timp de mii de ani la un pericol constant poate ajunge, în anumite condiții, să dezvolte mecanisme biologice care îi oferă un avantaj de supraviețuire. Este o demonstrație remarcabilă a felului în care corpul uman și istoria umană se pot modela reciproc pe termen lung.

În același timp, concluzia nu trebuie interpretată greșit. Descoperirea nu înseamnă că arsenicul devine mai puțin periculos pentru restul oamenilor și nici că populațiile expuse astăzi pot conta pe o astfel de adaptare. Din contră, recomandările OMS rămân foarte clare: arsenicul din apa de consum trebuie redus cât mai mult posibil și menținut sub limita de referință. Ceea ce s-a întâmplat în Anzi este rezultatul unui proces evolutiv întins pe foarte multe generații, nu o protecție rapidă pe care o poate dobândi oricine.

Studiul publicat în revista Molecular Biology and Evolution rămâne relevant tocmai fiindcă deschide o fereastră rară spre felul în care selecția naturală poate lucra asupra corpului uman chiar și în epoci relativ recente. Povestea oamenilor din Munții Anzi nu este doar una despre gene și toxicologie, ci și despre supraviețuire, rezistență și capacitatea extraordinară a speciei noastre de a se adapta la lumi care, la prima vedere, par imposibil de locuit.

Cât costă o vacanță în Bulgaria în 2026. În unele stațiuni mănânci cu 6 euro, în altele plătești 27 de euro pentru o cafea și o prăjitură