O pictură furată dintr-o biserică acum 20 de ani a fost găsită cu ajutorul AI. Cum a reușit poliția italiană să descopere falsul

O pictură furată în urmă cu două decenii dintr-o biserică din apropierea orașului Napoli a fost recuperată de poliția italiană după ce a fost identificată cu ajutorul unui sistem de inteligență artificială.

Tabloul înfățișa inițial o sfântă care ținea în brațe un miel, însă hoții au modificat ulterior imaginea, transformând animalul într-un sul de pergament și eliminând alte elemente religioase. Schimbările nu au fost suficiente pentru a păcăli algoritmul, care a recunoscut asemănările dintre cele două versiuni.

Cazul arată cum AI poate deveni un instrument important în combaterea traficului ilegal de opere de artă. Sistemul folosit de carabinierii italieni compară milioane de imagini, inclusiv fotografii vechi, deteriorate sau de calitate slabă, și poate identifica lucrări chiar dacă au fost modificate după furt. Potrivit BBC, tehnologia a contribuit deja la recuperarea a sute de picturi și sculpturi, dar și a peste 165.000 de obiecte de dimensiuni mai mici.

Tabloul original care o înfățișează pe Sfânta Agnese fusese furat în 2004 dintr-o biserică situată în apropierea orașului italian Napoli (Foto: Comandamentul Carabinierilor pentru Protejarea Patrimoniului Cultural)

Tabloul Sfintei Agnese a fost modificat pentru a nu mai putea fi recunoscut

Povestea a început în octombrie 2024, la un târg de antichități organizat în Parma, Italia. Ofițerii unității pentru Protecția Patrimoniului Cultural din cadrul carabinierilor fotografiau lucrările expuse la standuri. Nu căutau neapărat obiecte suspecte la prima vedere, ci adunau imagini care urmau să fie comparate cu baza de date a operelor de artă furate.

Printre fotografiile realizate se afla și cea a unui tablou care înfățișa o tânără cu pielea deschisă la culoare, îmbrăcată în nuanțe de turcoaz și roșu, care ținea un sul de pergament desfăcut parțial. La doar câteva ore după încărcarea imaginilor în sistem, algoritmul a semnalat o posibilă potrivire.

A doua zi, polițiștii s-au întors la târg și au confiscat pictura pentru o examinare amănunțită. Locotenent-colonelul Salvatore Rapicavoli, din cadrul unității specializate în recuperarea operelor de artă, a observat că anumite detalii nu se potriveau. „Era ceva în neregulă”, a explicat acesta pentru BBC.

Investigația a confirmat că tabloul avea aproximativ un metru înălțime și data din secolul al XVII-lea. Reprezenta Sfânta Agnese și fusese furat în noaptea de 11 august 2004 din mica biserică Virgo Potens, din Sulmona, în apropiere de Napoli, la peste 500 de kilometri de locul în care fusese descoperit.

Vezi și:

Date sintetice pentru antrenarea algoritmilor: soluție la problemele de confidențialitate sau sursă de erori artificiale?

ChatGPT se schimbă radical: OpenAI unește Chat și Work într-o singură interfață. Ce se întâmplă cu funcțiile AI și limitele abonamentelor

Hoții modificaseră pictura pentru a-i ascunde identitatea. Mielul ținut inițial de sfântă fusese transformat într-un pergament, iar aureola și ramura de palmier fuseseră eliminate. În acest fel, personajul religios părea să fie o tânără din lumea antică, fără legătură evidentă cu reprezentarea originală.

Cum recunoaște AI operele de artă chiar dacă au fost modificate

Sistemul folosit de poliția italiană se numește Stolen Works of Art Detection System, prescurtat Swoads. Ideea dezvoltării sale a apărut în 2020, când echipa condusă de Rapicavoli a căutat o metodă de a accelera compararea obiectelor întâlnite la târguri, licitații și în magazinele de antichități cu lucrările declarate furate.

Până atunci, anchetatorii trebuiau să consulte manual o bază de date care conține milioane de informații despre bunuri culturale dispărute. Căutările se făceau inclusiv prin cuvinte-cheie, precum „pictură cu femeie și pergament”. Metoda avea limite evidente: o lucrare modificată putea să nu mai corespundă descrierii originale, iar fotografiile vechi erau adesea alb-negru, neclare sau realizate în condiții improprii.

Swoads analizează amprentele vizuale ale obiectelor, comparând nuanțele, formele, contururile și distribuția elementelor din imagine. Algoritmul poate identifica asemănări chiar dacă o parte din pictură a fost acoperită, modificată sau eliminată.

Tehnologia poate recunoaște inclusiv fragmente din opere de artă de mari dimensiuni care au fost tăiate și vândute separat. În cazul unor altare pictate, de exemplu, diferite porțiuni pot ajunge pe piață ca obiecte independente. Sistemul poate identifica legătura dintre ele fără să fie necesar ca fiecare fragment să păstreze aspectul inițial.

„Mașina nu obosește niciodată”, spune Rapicavoli, explicând avantajul automatizării unor verificări care ar necesita foarte mult timp dacă ar fi realizate exclusiv de anchetatori.

Peste 165.000 de obiecte recuperate cu ajutorul sistemului

Italia avea deja o infrastructură importantă pentru combaterea furturilor de patrimoniu. Din 1969, carabinierii păstrează o bază de date cu obiecte culturale dispărute, de la picturi monumentale sustrase din biserici până la artefacte romane și etrusce excavate ilegal.

Colecția conține peste un milion de înregistrări și este considerată cea mai mare bază de date de acest tip din lume. Informațiile sunt completate permanent prin sesizările autorităților specializate și ale serviciilor vamale, deși nu toate obiectele au și fotografii disponibile.

Potrivit lui Rapicavoli, de la introducerea sistemului Swoads în noiembrie 2023, echipa sa a recuperat peste 300 de picturi și sculpturi de mari dimensiuni, precum și mai mult de 165.000 de obiecte mai mici. Printre acestea se numără monede, medalii, scrisori, manuscrise, obiecte religioase, timbre și cărți poștale. Valoarea totală depășește 203 milioane de euro.

Sistemul nu se limitează la fotografiile realizate de polițiști la târguri și expoziții. Pe măsură ce comerțul cu artă s-a mutat tot mai mult pe internet, Swoads a fost adaptat pentru a monitoriza cataloagele caselor de licitații, platformele comerciale, rețelele sociale și chiar site-urile de pe dark web. Algoritmul poate compara permanent imaginile publicate online cu înregistrările din baza de date.

Un alt caz a fost rezolvat în 2026, când polițiștii din Torino au recuperat pictura „Riposo Della Pastorella” („Odihna păstoriței”), realizată de Filippo Palizzi. Lucrarea fusese furată în iunie 1972 dintr-o galerie de artă modernă. După mai bine de cinci decenii, sistemul a identificat-o într-un anunț publicat pe site-ul unei case de licitații.

De ce nu poate înlocui AI-ul anchetatorii în recuperarea operelor furate

Chiar dacă rezultatele sunt importante, specialiștii atrag atenția că inteligența artificială nu poate rezolva singură problema traficului ilegal de artă. Carina Popovici, cofondatoarea companiei Art Recognition, care folosește AI pentru autentificarea operelor, explică faptul că asemenea sisteme pot identifica asemănări între o imagine și un obiect declarat furat, dar nu pot identifica automat hoțul și nici nu pot recupera o lucrare care nu a fost raportată autorităților.

Timothy Carpenter, fost șef al echipei FBI pentru infracțiuni împotriva patrimoniului artistic, consideră că tehnologia trebuie însoțită de o echipă suficient de mare de anchetatori care să verifice fiecare indiciu. El compară resursele disponibile în Italia, unde aproximativ 300 de persoane sunt repartizate unității specializate în infracțiuni de artă, cu cele ale FBI, care a avut cel mult 24 de angajați în echipa sa dedicată acestui domeniu.

Există și limite tehnice. Algoritmii pot întâmpina dificultăți atunci când trebuie să recunoască obiecte tridimensionale fotografiate din unghiuri diferite. O vază fotografiată din față în raportul de furt poate să nu fie identificată dacă apare într-un anunț online fotografiată din spate. Calitatea datelor folosite pentru antrenarea sistemului influențează, de asemenea, rezultatele.

O altă problemă este existența copiilor și a replicilor. Baza de date poate include obiecte declarate furate fără ca autenticitatea lor să fi fost stabilită definitiv. Interpol a explicat, de exemplu, că înregistrarea referitoare la tabloul „The Melon Eaters”, atribuit lui Bartolomé Esteban Murillo, nu înseamnă că originalul păstrat la Alte Pinakothek din München a fost furat. În baza internațională sunt înregistrate alte versiuni ale picturii, dispărute din Roma în 2009 și București în 1998.

Tehnologia poate fi folosită și de infractori, care pot modifica digital fotografii, pot falsifica documente de proveniență sau pot crea obiecte sintetice pentru a induce în eroare anchetatorii. Din acest motiv, echipele italiene lucrează la extinderea sistemului și la conectarea bazelor de date internaționale până în 2027.

Alte țări dezvoltă deja instrumente similare. Turcia a folosit AI pentru recuperarea unor plăci ceramice din secolul al XV-lea, găsite în Marea Britanie, Franța are platforma Arte-Fact, iar instituțiile culturale din Germania folosesc Kiku. În Statele Unite, cercetătorii analizează obiecte provenite din Cambodgia și documente despre operele jefuite de naziști. Interpol pune la dispoziție ID-Art, o aplicație care permite compararea imaginilor cu informațiile din bazele sale de date.

„Ministră” sau „ministru”? Academia Română a dat verdictul. Cum este corect să spunem