Noi obligații pentru proprietarii de apartamente vechi. Amenzi și costuri uriașe pentru consolidări, conform unui proiect

Noi obligații pentru proprietarii de apartamente vechi. Amenzi și costuri uriașe pentru consolidări, conform unui proiect
Proiect de lege controversat despre apartamentele vechi (Foto: Profimedia)

Mii de proprietari de apartamente din România ar putea ajunge să suporte din propriul buzunar costurile expertizării și consolidării clădirilor cu risc seismic, după ce mai mulți parlamentari PSD au depus în Senat un proiect de lege care modifică radical actualul sistem prin care sunt gestionate imobilele vulnerabile la cutremure.

Proiect de lege controversat despre apartamentele vechi

Proiectul legislativ, depus în procedură de urgență și citat de Stiripesurse.ro, propune transferarea aproape integrală a responsabilității către proprietari, în timp ce primăriile ar urma să aibă doar rol de informare și monitorizare, fără obligația de a finanța sau coordona lucrările de consolidare pentru clădirile private.

În plus, proprietarii care nu încep procedurile necesare într-un termen de doi ani de la încadrarea clădirii într-o clasă de risc seismic ar putea primi amenzi cuprinse între 5.000 și 20.000 de lei.

Proprietarii devin direct responsabili pentru consolidare

Potrivit proiectului de lege, responsabilitatea pentru expertizarea tehnică, proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare structurală ar urma să aparțină exclusiv proprietarilor. Inițiatorii susțin că actualul sistem a creat o stare de pasivitate în rândul locatarilor, mulți dintre aceștia considerând că autoritățile locale trebuie să se ocupe integral de consolidarea clădirilor cu risc seismic.

„Actuala reglementare creează în practică o conduită pasivă a proprietarilor, fundamentată pe percepția că responsabilitatea consolidării clădirilor aparține autorităților locale”, se arată în expunerea de motive a proiectului, citată de Stiripesurse.ro.

Parlamentarii spun că lipsa unei responsabilizări directe a proprietarilor a blocat ani la rând procesul de reducere a riscului seismic.

Amenzi mari pentru întârzieri

Una dintre cele mai importante modificări introduse de proiect este stabilirea unui termen clar pentru începerea procedurilor de consolidare. Concret, proprietarii vor fi obligați să înceapă expertizarea tehnică și, dacă este necesar, proiectarea și execuția lucrărilor în maximum 24 de luni de la încadrarea imobilului într-o clasă de risc seismic.

Nerespectarea termenului ar putea atrage sancțiuni severe, între 5.000 și 20.000 de lei. Specialiștii spun că măsura ar putea afecta în special proprietarii din marile orașe, unde există sute de clădiri încadrate în clase de risc seismic și unde costurile consolidărilor pot ajunge la zeci de mii de euro pentru fiecare apartament.

Primăriile scapă de obligațiile financiare

Dacă proiectul va deveni lege, administrațiile locale nu vor mai avea obligația de a finanța lucrările pentru imobilele private și nici nu vor mai putea fi trase la răspundere juridic dacă lucrările nu sunt realizate. În prezent, legea permite primăriilor să participe direct la expertizare, finanțare și coordonarea consolidărilor pentru clădirile vulnerabile.

Inițiatorii proiectului susțin însă că experiența ultimilor ani a arătat că măsurile administrative și fiscale aplicate până acum nu au produs rezultate reale.

„Autoritatea locală nu poate substitui voința și responsabilitatea proprietarilor asupra bunurilor aflate în patrimoniul acestora”, se arată în document.

Poliția și ISU vor verifica polițele PAD

Proiectul modifică și sistemul de control al asigurărilor obligatorii pentru locuințe, cunoscute sub denumirea de polițe PAD. În prezent, verificările sunt realizate de primari sau de persoane desemnate de aceștia, însă noua variantă legislativă prevede ca aceste controale să fie efectuate de Poliția Română și de personal din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență.

Potrivit inițiatorilor, aceste instituții au capacitatea administrativă și operativă necesară pentru verificarea respectării obligațiilor privind siguranța locuințelor.

Totodată, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) ar urma să transmită electronic informațiile privind existența polițelor către Ministerul Afacerilor Interne.

Avertismentul experților și al CES

Consiliul Economic și Social avertizează însă că proiectul riscă să transfere aproape integral responsabilitatea către proprietari fără să ofere suficiente mecanisme de sprijin financiar. Reprezentanții CES atrag atenția că reducerea riscului seismic nu este doar o problemă individuală, ci și una de siguranță publică și protecție civilă.

„Amenzile propuse, fără granturi, cofinanțări, credite garantate public, sprijin pentru relocare temporară și asistență tehnică, pot sancționa incapacitatea economică și administrativă, nu reaua-credință”, se arată în avizul instituției.

Experții avertizează că multe familii nu își permit costurile uriașe ale consolidării, mai ales în contextul creșterii accelerate a prețurilor din construcții și al dobânzilor ridicate la credite.

România are mii de clădiri vulnerabile la cutremure

Problema clădirilor cu risc seismic rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României, în special în București, unde există sute de imobile încadrate în clase de risc seismic ridicat. Specialiștii în construcții avertizează de ani buni că un cutremur major ar putea produce pierderi uriașe de vieți omenești și pagube materiale severe, mai ales în cazul clădirilor vechi neconsolidate.

În acest context, dezbaterea privind cine trebuie să suporte costurile consolidării riscă să devină una dintre cele mai sensibile teme sociale și economice din perioada următoare.