Mormântul „vampirului” din Polonia ascunde o poveste macabră. Tânăra de acum 400 de ani avea o seceră la gât și un lacăt la deget

Un mormânt vechi de peste 400 de ani, descoperit în Polonia, oferă o imagine tulburătoare asupra superstițiilor din Europa secolului al XVII-lea. Arheologii au găsit scheletul unei tinere îngropate cu o seceră de fier poziționată deasupra gâtului și cu un lacăt prins de degetul mare de la picior. Obiectele ar fi trebuit să o împiedice să se ridice din mormânt și să se întoarcă printre cei vii, potrivit Popular Science.

Mormântul, identificat drept Grave 75, a fost descoperit inițial în 2022 în localitatea Pień. Cercetările recente au oferit însă noi detalii despre femeia îngropată acolo, despre originea ei și despre ritualul neobișnuit aplicat după moarte.

O seceră la gât și un lacăt pentru a opri „vampirul”

Analizele indică faptul că tânăra avea între 17 și 19 ani atunci când a murit, cândva între anii 1620 și 1674. Modul în care a fost îngropată i-a surprins imediat pe cercetători.

O seceră din fier fusese așezată peste gâtul său, cu lama orientată către acesta. Un lacăt din fier era prins de degetul mare al piciorului stâng. Ambele obiecte apar în ritualurile populare din acea perioadă și erau folosite simbolic pentru a împiedica morții să revină.

Vezi și:

După câte ore de la ultimul pahar te poți urca la volan. Cât timp rămâne alcoolul în sânge și în aerul expirat

Solul din mormânt oferă un alt detaliu macabru. Cercetătorii cred că trupul a fost dezgropat la scurt timp după înmormântare, înainte de descompunerea completă. Brațul femeii ar fi fost mutat, iar obiectele de protecție ar fi putut fi adăugate atunci.

Nu este singurul caz de acest fel descoperit în zonă. Playtech a relatat anterior despre un alt „copil vampir” găsit în Polonia, îngropat cu fața în jos și cu un sistem menit să îl împiedice simbolic să părăsească mormântul.

Tânăra provenea probabil dintr-o familie bogată

Povestea devine și mai neobișnuită când cercetătorii analizează statutul social al femeii. În apropierea craniului au fost găsite fire metalice foarte fine, din aur și argint aurit. Acestea ar fi făcut parte dintr-o bonetă de mătase scumpă.

Vezi și:

Egiptenii antici își sacrificau servitorii pentru ca aceștia să-i slujească pe faraoni și după moarte. Ce arată craniile vechi de 5.000 de ani

Templu roman vechi de 1.800 de ani, descoperit în Germania. Era dedicat zeului Marte, iar arheologii au găsit și o statuetă a Victoriei

Accesoriul sugerează că femeia provenea dintr-o familie înstărită. Cu toate acestea, statutul social nu a protejat-o de suspiciunile comunității după moarte. În secolul al XVII-lea, epidemiile, foametea sau alte nenorociri erau uneori atribuite persoanelor decedate recent.

Analizele chimice ale rămășițelor indică și episoade de malnutriție în timpul vieții. Cercetătorii au mai observat o pată verzuie pe oasele din zona gâtului și a palatului. Aceasta ar putea proveni de la un obiect care conținea cupru sau de la un posibil tratament medical introdus în gură ori în cavitatea nazală în apropierea momentului morții.

Analizele ADN au scos la iveală și o linie maternă rară, cu origini asociate Scandinaviei. Studiul dinților arată însă că femeia crescuse în zona Pień. Arheologia modernă permite tot mai des reconstruirea unor asemenea detalii individuale. Descoperiri precum scheletul complet al unui cavaler medieval găsit tot în Polonia arată cât de multe informații pot fi recuperate din morminte vechi de sute de ani.

Cimitirul care nu apărea pe hărțile istorice

Locul în care a fost găsit mormântul este la fel de important ca obiectele din interior. Cimitirul din Pień nu apare pe hărțile istorice cunoscute. El se afla în afara comunității, în apropierea unei răscruci.

Arheologii cred că ar fi putut fi un așa-numit „cimitir fals”, adică un spațiu separat destinat persoanelor considerate indezirabile, suspecte sau aflate în afara normelor comunității. Chiar și o persoană provenită dintr-o familie bogată putea ajunge într-un asemenea loc dacă era asociată cu evenimente considerate inexplicabile.

Credința în morți care se întorc printre cei vii nu era neobișnuită în comunitățile polono-lituaniene din acea perioadă. Epidemiile și alte dezastre puteau transforma o persoană recent decedată într-un țap ispășitor. Ritualurile funerare aveau atunci rolul de a proteja comunitatea de ceea ce oamenii considerau o amenințare supranaturală.

Astăzi, astfel de morminte oferă cercetătorilor informații despre fricile și credințele societăților din trecut, nu despre existența reală a vampirilor. Descoperirile arheologice pot reconstrui inclusiv modul în care comunitățile tratau moartea, boala și persoanele marginalizate. Alte descoperiri arheologice spectaculoase au arătat cât de mult poate schimba tehnologia modernă ceea ce știm despre oamenii care au trăit cu sute sau mii de ani în urmă.

În cazul tinerei din Pień, combinația dintre bogăție, ritual și teama comunității transformă mormântul într-un document neobișnuit al Europei secolului al XVII-lea. Secera și lacătul nu demonstrează că oamenii credeau că femeia fusese un vampir în sensul modern al cuvântului, ci cât de puternică putea deveni frica de morți într-o lume în care bolile și dezastrele nu aveau încă explicații științifice.

Se schimbă stimulentul de 1.000 de lei pentru copiii cu dizabilități din București. Cine va primi mai puțin din 2027