Mormânt vechi de 1.700 de ani, descoperit în Egipt. Ascunde un poem funerar în greaca veche și hieroglife rare

Arheologii au descoperit în Egipt un mormânt vechi de aproximativ 1.700 de ani, care oferă o imagine neobișnuit de clară asupra felului în care se împleteau culturile egipteană, greacă și romană în Antichitate. Construcția din calcar păstrează un poem funerar de 19 versuri scris în greaca veche, hieroglife și reprezentări ale unor zeități egiptene. Potrivit Live Science, mormântul datează din secolul al IV-lea, perioadă în care Egiptul se afla sub controlul Imperiului Roman.

Descoperirea a fost făcută în oaza Dakhla, în apropierea orașului antic Mothis, aflat în zona actualului oraș Mut. Mormântul, care are un acoperiș cu formă piramidală, fusese construit pentru un bărbat și o femeie. Bărbatul se numea Pisechtes și este posibil să fi ocupat funcția de judecător. Autoritățile egiptene nu au anunțat însă descoperirea unor rămășițe umane în interiorul monumentului.

Un poem de 19 versuri dedicat celui care a fost înmormântat aici

Una dintre cele mai importante descoperiri din interior este o placă din piatră pe care se află un poem funerar de 19 versuri, scris în greaca veche. Textul îl elogiază pe Pisechtes pentru înțelepciunea și bunătatea sa și îl descrie drept un om care îi sfătuia pe cei din jur în timpul vieții. Spre final, fiul său, Sarapion, se adresează direct tatălui și îi cere să primească ofrandele aduse de copiii care îl plâng.

Angelos Chaniotis, cercetător la Institute for Advanced Study din New Jersey, care nu a participat la săpături, a descris inscripția drept un poem funerar foarte elaborat și original. Specialistul a remarcat inclusiv asemănări gramaticale cu limbajul întâlnit în operele lui Homer. Utilizarea accentelor și a altor semne diacritice indică, potrivit acestuia, că persoana care a compus sau inscripționat textul avea un nivel ridicat de educație.

Descoperirea vine după o serie de rezultate arheologice importante anunțate în ultimii ani în Egipt. În această vară, de exemplu, cercetătorii au găsit 18 morminte antice și zeci de obiecte funerare în formă de „limbi” din aur într-o necropolă de pe coasta Mediteranei.

Hieroglifele arată că vechile tradiții egiptene continuau în perioada romană

Deși poemul este scris în greacă, restul mormântului păstrează numeroase elemente specifice vechii religii egiptene. Pe pereți au fost identificate inscripții hieroglifice cu formule funerare de protecție, iar unele dintre texte fac trimitere la „Amduat”, o scriere religioasă care descrie călătoria nocturnă a zeului Soare prin lumea de dincolo.

Intrarea în mormânt este accesibilă printr-o scară cu 14 trepte și este decorată cu un disc solar înaripat, o reprezentare a zeului Osiris și două cobre. Arheologii au găsit în complex și o masă destinată ofrandelor, un bazin de purificare, obiecte ceramice și cel puțin o monedă pe care apare împăratul Constantin cel Mare.

Astfel de descoperiri ajută specialiștii să înțeleagă cât de mult au supraviețuit tradițiile egiptene după integrarea țării în Imperiul Roman. Chiar dacă limba greacă era folosită de elite și administrație, numeroase credințe și practici funerare mai vechi continuau să fie importante pentru populația locală. Un alt exemplu relevant este templul circular vechi de aproximativ 2.200 de ani descoperit în Egipt, care a oferit noi informații despre practicile religioase ale epocii.

Mormântul datează din perioada împăratului Constantin cel Mare

Moneda descoperită în complex îl reprezintă pe Constantin cel Mare, împărat roman între anii 306 și 337. Acesta este cunoscut mai ales pentru rolul său major în istoria creștinismului și pentru legalizarea religiei creștine în Imperiul Roman. Cu toate acestea, cercetătorii nu au raportat existența unor texte sau simboluri creștine în mormânt. Elementele identificate până acum sunt legate în principal de tradițiile funerare egiptene și de cultura greacă a perioadei.

Arheologii cred și că monumentul ar fi putut fi reutilizat după înmormântarea inițială a lui Pisechtes și a soției sale. Deasupra intrării a fost identificată o structură construită din cărămizi de lut, despre care specialiștii consideră că ar fi fost ridicată ulterior. Cercetările viitoare ar putea stabili mai precis când a fost adăugată și ce rol avea.

Egiptul continuă să ofere descoperiri importante chiar și în zone cercetate de mult timp. În 2025, arheologii au anunțat și identificarea primului mormânt regal nou descoperit după cel al lui Tutankhamon, atribuit faraonului Thutmose al II-lea.

Noul mormânt din oaza Dakhla este valoros tocmai prin această combinație de elemente. Un poem în greaca veche dedicat unui tată, hieroglife și reprezentări ale zeilor egipteni apar împreună într-un monument construit într-o perioadă în care Egiptul făcea parte din lumea romană. Descoperirea oferă astfel o imagine rară asupra modului în care tradițiile diferitelor culturi coexistau în viața de zi cu zi, dar și în felul în care oamenii își comemorau morții în urmă cu 1.700 de ani.