Descoperire spectaculoasă în Egipt. 18 morminte antice și zeci de „limbi” din aur, scoase la lumină pe coasta Mediteranei

Descoperire spectaculoasă în Egipt. 18 morminte antice și zeci de „limbi” din aur, scoase la lumină pe coasta Mediteranei
Descoperire în Egipt / Foto: Ministerul Egiptean al Tutismului și Antichităților

O echipă de arheologi a făcut o descoperire remarcabilă în nordul Egiptului, unde au fost identificate 18 morminte antice ce ascundeau numeroase obiecte funerare, inclusiv 24 de „limbi” din aur plasate în gurile unor mumii. Descoperirea a avut loc în Marina el-Alamein, o așezare situată la aproximativ 100 de kilometri vest de Alexandria, pe țărmul Mării Mediterane.

Potrivit autorităților egiptene, mormintele datează din perioada ptolemaică sau romană, două epoci care au marcat ultimele secole ale Egiptului antic înainte și după integrarea sa în Imperiul Roman. Descoperirea oferă noi indicii despre ritualurile funerare practicate în acea perioadă și despre modul în care vechile credințe egiptene au continuat să fie respectate de-a lungul timpului.

Morminte săpate în stâncă și artefacte funerare rare

Arheologii au stabilit că 11 dintre morminte au fost săpate adânc în sol, în timp ce celelalte șapte au fost amenajate mai aproape de suprafață, scrie Live Science.

În interior au fost găsite mai multe obiecte funerare, însă cele care au atras cel mai mult atenția sunt cele 24 de limbi din aur, despre care specialiștii cred că au fost așezate în gurile persoanelor îngropate acolo.

Acest tip de obiect funerar este cunoscut și din alte descoperiri egiptene și este asociat cu credințele religioase privind viața de apoi. Se consideră că limba din aur îi permitea defunctului să vorbească în fața zeilor în lumea de dincolo, aurul fiind văzut ca un material incoruptibil și asociat divinității.

În timpul săpăturilor au fost descoperite și rămășițe umane. Deocamdată nu este clar dacă persoanele îngropate au fost mumificate, însă cercetările continuă.

Un altar cu o „ușă falsă”, simbol al trecerii spre lumea morților

Printre cele mai importante descoperiri se numără și un altar de ofrande al cărui soclu este sculptat sub forma unei „uși false”, unul dintre cele mai reprezentative elemente ale arhitecturii funerare din Egiptul antic.

Potrivit lui Hesham Hussein, oficial din cadrul Ministerului Egiptean al Turismului și Antichităților, ușa falsă simboliza legătura dintre lumea celor vii și cea a morților. Egiptenii antici credeau că prin această poartă simbolică spiritul celui decedat putea primi ofrandele aduse de familie și de preoți.

Faptul că acest motiv apare sculptat pe altar, și nu ca element arhitectural separat, sugerează că semnificația religioasă a simbolului a fost păstrată chiar dacă modul de integrare în complexele funerare s-a schimbat de-a lungul secolelor.

Descoperirea aparține ultimelor secole ale Egiptului antic

Mormintele au fost datate în perioada ptolemaică (322-30 î.e.n.) sau în cea romană (30 î.e.n. – 395 e.n.).

Epoca ptolemaică a început după moartea lui Alexandru cel Mare, când Egiptul a fost condus de urmașii generalului său Ptolemeu. Dinastia s-a încheiat odată cu moartea celebrei regine Cleopatra a VII-a, moment în care Egiptul a devenit provincie a Imperiului Roman.