Misterul Giulgiului din Torino, cu chipul lui Isus imprimat pe el, se adâncește după noi teste ADN

Giulgiul din Torino, una dintre cele mai controversate relicve creștine din lume, revine în centrul atenției după apariția unui nou studiu ADN care complică și mai mult întrebarea esențială: de unde provine, de fapt, pânza venerată de mulți credincioși drept giulgiul funerar al lui Isus. Analiza nu aduce o confirmare spectaculoasă a autenticității, ci mai degrabă arată cât de greu este, astăzi, să mai separi urmele originale de contaminarea adunată în secole de atingeri, expuneri și manipulări.

Noua lucrare, publicată ca preprint pe bioRxiv și deci încă neevaluată colegial, a analizat mostre colectate din Giulgiu în 1978, plus fire prelevate în contextul investigațiilor din 1988. Cercetătorii au găsit un amestec extrem de variat de ADN uman, vegetal și animal, provenit din perioade și regiuni diferite, ceea ce face foarte dificilă identificarea unei „semnături” genetice originale a relicvei. Autorii spun direct că pânza a intrat în contact cu mai multe persoane, fapt care pune sub semnul întrebării posibilitatea de a mai izola ADN-ul inițial.

Ce au găsit cercetătorii în probe

Potrivit analizei, pe pânză au fost detectate urme genetice asociate cu cel puțin 19 specii de plante, unele comune în zona mediteraneană, altele legate de regiuni precum Orientul Mijlociu, China sau chiar Americile. Au mai apărut și urme de ADN de la animale și pești, semn că materialul a fost expus la medii foarte diferite de-a lungul istoriei sale.

În privința ADN-ului uman, autorii au identificat semnale care ar proveni de la cel puțin 14 persoane cu origini geografice diferite. O parte importantă a acestor urme a fost asociată cu linii din Orientul Apropiat, dar au apărut și elemente considerate de origine indiană, o observație care merge în aceeași direcție cu un studiu anterior coordonat de același cercetător, Gianni Barcaccia, de la Universitatea din Padova, care sugera că pânza ar fi putut fi fabricată în India.

O fotografie completă a Giulgiului din Torino. (Foto: Wikimedia Commons)

De ce nu rezolvă acest studiu misterul

Partea esențială este că rezultatele nu dovedesc cine a atins giulgiul prima dată și nici nu stabilesc vârsta exactă a pânzei. Din contră, tocmai diversitatea mare a urmelor genetice sugerează că relicva a fost atât de mult manipulată, încât ADN-ul actual spune mai multe despre istoria ei de conservare decât despre originea ei inițială. Cu alte cuvinte, studiul nu confirmă autenticitatea giulgiului, dar nici nu închide definitiv discuția. Asta explică de ce dezbaterea rămâne atât de aprinsă.

În plus, există deja un reper științific greu de ignorat: datarea cu radiocarbon publicată în Nature în 1989, realizată de laboratoare din Arizona, Oxford și Zürich, a concluzionat că pânza datează din perioada 1260–1390, adică din Evul Mediu, nu din secolul I. Deși rezultatul a fost contestat în timp de unii cercetători și susținători ai autenticității, el rămâne în continuare principalul argument științific împotriva ideii că Giulgiul din Torino ar fi fost chiar giulgiul lui Isus.

Așadar, noua analiză nu face decât să adâncească misterul. Giulgiul din Torino rămâne, în același timp, obiect de credință, relicvă istorică și subiect fascinant pentru știință, dar cu fiecare test apare tot mai clar că adevărul complet ar putea să nu fie aflat niciodată.

Cât ajungi să plătești pentru un apartament cumpărat prin credit în 2026. Exemplu de calcul pentru o locuință de 80.000 de euro finanțată pe 30 de ani