Miliarde de euro pierdute prin escrocherii online. Rețelele criminale acționează ca niște companii, iar victimele sunt păcălite de mai multe ori
Escrocheriile financiare online generează, la nivel global, profituri de ordinul miliardelor de euro în 2026, potrivit datelor citate dintr-un studiu al Banca Centrală Europeană.
În spatele acestor sume uriașe nu se află „băieți descurcăreți” care operează dintr-un apartament, ci structuri extrem de bine organizate, cu zeci de membri, program de lucru și roluri clar stabilite.
Românii nu sunt ocoliți de aceste rețele. Dimpotrivă, tot mai multe cazuri arată că metodele folosite devin din ce în ce mai sofisticate, iar tehnologia este aliatul principal al infractorilor.
De la apeluri telefonice bine regizate până la site-uri clonă și aplicații false aproape imposibil de diferențiat de cele reale, mecanismele de fraudă sunt construite pentru a inspira încredere.
Cum funcționează schema: apelul „oficial” și investiția-minune
În multe situații, totul începe cu un telefon. Escrocii se prezintă drept reprezentanți ai unor bănci sau ai unor companii cunoscute și promit câștiguri rapide în schimbul unei investiții inițiale relativ mici. Discursul este convingător, bine repetat, iar interlocutorii vorbesc fluent română, ceea ce sporește credibilitatea.
Victimele sunt direcționate către platforme online care imită aproape perfect site-uri legitime. Li se cere să facă transferuri bancare, plăți cu cardul sau chiar tranzacții cu monedă electronică.
Uneori, pentru a consolida iluzia autenticității, infractorii clonează paginile unor publicații cunoscute și publică interviuri false cu directori de bănci sau alte persoane publice.
Într-un caz recent, oamenilor li se promitea un câștig de zeci de mii de lei în schimbul unei sume inițiale de aproximativ 1.300 de lei.
Mesajele erau susținute de comentarii fabricate, în care presupuse persoane povesteau cum au obținut profituri spectaculoase „fără să facă nimic”, totul fiind automatizat. Autoritățile avertizează însă că astfel de exemple sunt în totalitate false și reprezintă tentative clare de înșelăciune.
Tehnologie, identități false și rata minimă de recuperare a banilor
Un element-cheie în aceste fraude este utilizarea abuzivă a imaginii unor personalități publice sau politice. Prin videoclipuri manipulate sau reclame înșelătoare, infractorii creează impresia că proiectele de „investiții” sunt susținute de figuri cunoscute. Pentru mulți oameni, acest detaliu face diferența între scepticism și încredere.
Specialiștii din domeniul financiar atrag atenția că aplicațiile și platformele folosite de escroci sunt tot mai bine realizate. Uneori, diferențele față de site-urile autentice sunt atât de subtile încât pot fi depistate doar prin verificări tehnice amănunțite.
Datele arată că fenomenul este în creștere. Potrivit studiului realizat de Banca Centrală Europeană, sumele obținute anual prin astfel de fraude sunt de ordinul miliardelor de euro, iar rata de recuperare a prejudiciilor este extrem de scăzută, în jur de 3%. Practic, odată transferați, banii sunt aproape imposibil de recuperat.
Un alt aspect îngrijorător este faptul că multe victime ajung să fie păcălite de mai multe ori. După prima fraudă, ele sunt contactate din nou, de data aceasta de persoane care pretind că sunt „recuperatori” sau reprezentanți ai unor instituții care pot ajuta la recuperarea sumelor pierdute. În realitate, este doar o nouă etapă a înșelătoriei.
Autoritățile recomandă verificarea atentă a oricărei oferte de investiții, evitarea transferurilor către platforme necunoscute și confirmarea directă, prin canale oficiale, a identității celor care sună în numele unor instituții financiare. Într-un peisaj digital în care granița dintre real și fals devine tot mai greu de distins, prudența rămâne cea mai eficientă formă de protecție.