Meta a tăiat mii de joburi pentru AI, iar propriul director tehnic recunoaște că moralul angajaților s-a prăbușit

Meta a tăiat mii de joburi pentru AI, iar propriul director tehnic recunoaște că moralul angajaților s-a prăbușit
Foto: Shutterstock

Meta traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimii ani. Compania condusă de Mark Zuckerberg a redus masiv numărul de angajați, a mutat mii de oameni în echipe dedicate inteligenței artificiale și a pus presiune pe productivitate, în timp ce investește sume uriașe în cursa pentru AI. Efectul din interior pare însă mult mai puțin spectaculos decât promisiunile făcute investitorilor.

Andrew Bosworth, directorul tehnic al Meta, a admis într-o întâlnire internă că moralul angajaților este printre cele mai scăzute din istoria de două decenii a companiei. Declarația este cu atât mai importantă cu cât vine chiar din partea unuia dintre oamenii care coordonează transformarea Meta într-o companie dominată de inteligența artificială.

Bosworth a comparat actuala stare de spirit cu momentele dificile de după scandalul Cambridge Analytica, când datele a milioane de utilizatori Facebook au fost folosite în scop politic fără consimțământul lor clar. Chiar și atunci, însă, problema era una de imagine publică și de încredere externă. Acum, criza pare să fie în interiorul companiei, printre oamenii care ar trebui să construiască viitorul AI imaginat de Zuckerberg.

Concedieri, mutări forțate și presiune pentru inteligența artificială

Meta a disponibilizat aproximativ 10% din forța de muncă în luna mai, ceea ce a însemnat în jur de 8.000 de oameni. Reducerile au fost justificate prin nevoia de eficientizare și prin costurile uriașe ale strategiei de inteligență artificială, de la centre de date și cipuri, până la modele noi și infrastructură pentru agenți AI.

Pentru angajații rămași, problemele nu s-au oprit odată cu anunțurile de concediere. Potrivit relatărilor apărute în presa americană, încă aproximativ 10% dintre angajați au fost mutați către echipe care lucrează la antrenarea și evaluarea modelelor AI. Unii au privit această tranziție ca pe o mutare obligatorie către activități mai repetitive, mai apropiate de etichetarea de date și testarea sistemelor decât de joburile creative sau tehnice pe care le aveau înainte.

În cadrul noii divizii Applied AI, formată pentru a sprijini Meta Superintelligence Labs, mai mulți angajați au descris o atmosferă de confuzie, lipsă de direcție și muncă lipsită de sens. Echipa, formată din aproximativ 6.500 de ingineri și manageri de produs, ar fi primit sarcini precum crearea de puzzle-uri și teste pentru a verifica felul în care modelele AI rezolvă probleme.

Pentru o parte dintre oamenii mutați în această structură, diferența dintre dezvoltarea de produse și noile activități a fost greu de acceptat. Nu este vorba doar despre o schimbare de proiect, ci despre sentimentul că expertiza lor este folosită pentru a ajuta la dezvoltarea unor sisteme care, în viitor, le-ar putea reduce propriul rol în companie.

Hackathonul lui Zuckerberg nu a avut efectul dorit

În încercarea de a ridica moralul angajaților, Mark Zuckerberg a propus organizarea unui hackathon intern dedicat AI, programat pentru perioada 14-16 iulie. Ideea era prezentată drept o ocazie pentru colaborare, creativitate și reconectare între echipe, într-un moment în care Meta încearcă să accelereze inovația în zona inteligenței artificiale.

Reacția angajaților a fost însă rece. Mai multe mesaje interne citate de WIRED arată că oamenii se simt deja suprasolicitați după concedieri, au mai puțini colegi cu care să împartă sarcinile și nu văd de ce ar trebui să își consume timpul liber pentru un proiect care nu le-ar influența evaluarea de performanță.

Un angajat a rezumat frustrarea spunând că este prea ocupat încercând să țină echipa pe linia de plutire pentru a participa la un hackathon. Alții au criticat ideea că angajații sunt încurajați să fie creativi într-un moment în care compania le cere să livreze mai mult cu mai puține resurse și să se adapteze rapid la o reorganizare pe care mulți nu au ales-o.

Meta a încercat între timp să repare relația cu angajații. Bosworth a transmis că firma trebuie să devină „cel mai bun loc pentru cei mai buni oameni”, iar compania promite mai multă transparență, sprijin pentru dezvoltarea profesională, bugete mai mari pentru evenimente de echipă, deplasări și beneficii de birou. Cei transferați către task force-ul AI ar urma să poată aplica și pentru alte roluri interne.

Problema este că gustările, evenimentele și hackathoanele nu pot rezolva singure lipsa de încredere. Când mii de oameni sunt concediați, iar colegii rămași se tem că sunt transformați în antrenori pentru viitorii lor înlocuitori digitali, moralul nu se repară printr-o activitate de echipă.

Pariul uriaș pe AI începe să aibă un cost intern

Situația Meta arată partea mai puțin discutată a cursei pentru inteligența artificială. Companiile vorbesc frecvent despre eficiență, automatizare și productivitate, însă rareori explică ce se întâmplă cu oamenii ale căror joburi sunt schimbate, eliminate sau golite de conținut în acest proces.

Mark Zuckerberg mizează că AI-ul poate transforma Meta într-un jucător dominant într-o industrie controlată acum de nume precum OpenAI, Google, Microsoft sau Anthropic. Investițiile masive pot aduce produse noi, publicitate mai eficientă și sisteme capabile să automatizeze tot mai multe procese interne. Dar strategia riscă să afecteze tocmai oamenii fără de care aceste produse nu pot fi construite.

Declarația lui Bosworth este neobișnuit de sinceră pentru o companie uriașă din tehnologie. Nu este des întâlnit ca un director de top să admită public că angajații sunt profund nemulțumiți. Mai rar este ca această recunoaștere să vină într-un moment în care compania continuă să împingă înainte exact strategia care a produs nemulțumirea.

Pentru Meta, următoarele luni vor arăta dacă reorganizarea în jurul AI poate fi transformată într-o poveste de succes sau dacă va deveni exemplul perfect despre cum o companie poate pierde încrederea propriilor angajați în timp ce încearcă să câștige viitorul.