Meta a creat un „creier digital” care poate anticipa reacțiile oamenilor. Descoperirea care poate ajuta medicina viitorului

Meta a creat un „creier digital” care poate anticipa reacțiile oamenilor. Descoperirea care poate ajuta medicina viitorului
Imagine reprezentativă de ilustrație, publicată de Meta pe blogul oficial.

Meta a prezentat TRIBE v2, un nou model de inteligență artificială care poate prezice felul în care creierul uman reacționează la imagini, sunete, clipuri video și limbaj. Nu este vorba despre un „creier” propriu-zis și nici despre o tehnologie care citește gândurile oamenilor, ci despre un sistem AI antrenat să estimeze activitatea cerebrală pe baza datelor obținute prin scanări fMRI.

Pe scurt, modelul primește un stimul, precum o imagine, un text, un sunet sau un video, apoi încearcă să anticipeze ce zone ale creierului ar reacționa. Tocmai de aceea, tehnologia poate fi descrisă, pe înțelesul tuturor, ca un fel de „creier digital” folosit pentru cercetare.

Cum funcționează noul model TRIBE v2

Potrivit Meta AI, TRIBE v2 a fost antrenat pe date provenite de la peste 700 de voluntari sănătoși, expuși la imagini, podcasturi, videoclipuri și texte, în timp ce activitatea creierului le era măsurată prin fMRI. Această tehnologie nu citește gânduri, ci urmărește indirect activitatea cerebrală prin schimbările de flux sanguin și oxigenare din creier.

Modelul reunește informații vizuale, audio și de limbaj într-o singură arhitectură AI. Ideea este ca cercetătorii să poată testa pe calculator felul în care creierul ar putea răspunde la diferite tipuri de conținut, înainte de a trece la experimente mai complexe pe oameni.

Nu este prima dată când Meta intră în zona sensibilă dintre AI și activitatea cerebrală. Într-un material anterior, am scris despre sistemul AI de la Meta care poate reconstrui imagini pe baza activității creierului, o tehnologie prezentată la vremea respectivă ca un pas important în neuroștiință.

De ce poate conta pentru medicină

Miza mare nu este ca Meta să „copieze” creierul cuiva, ci să ofere cercetătorilor un instrument prin care pot simula reacții cerebrale. În loc să pornească mereu de la zero cu voluntari umani, oamenii de știință ar putea testa mai rapid ipoteze pe calculator și apoi să aleagă mai bine ce merită verificat în studii reale.

Pe termen lung, astfel de modele ar putea ajuta la înțelegerea unor afecțiuni neurologice, inclusiv prin compararea reacțiilor unui creier sănătos cu cele observate în boli precum Alzheimer, epilepsie sau alte tulburări ale sistemului nervos. Aici trebuie păstrată însă prudența: TRIBE v2 nu este un tratament și nu pune diagnostice, ci un instrument de cercetare.

Subiectul se leagă și de un alt proiect Meta despre care am scris aici, pe Playtech: un sistem care permite scrierea cu gândul, fără implanturi cerebrale. Toate aceste direcții arată că AI-ul nu mai este folosit doar pentru texte, imagini și conversații, ci și pentru înțelegerea modului în care funcționează creierul.

Un pas important, dar nu fără întrebări

Meta a publicat și codul modelului pe GitHub, unde TRIBE v2 este descris ca un sistem multimodal care prezice răspunsuri fMRI ale creierului la stimuli naturali, precum video, audio și text. Faptul că modelul este disponibil cercetătorilor poate accelera experimentele din neuroștiință, mai ales în zona simulărilor pe calculator.

Totuși, faptul că o companie precum Meta lucrează la modele care anticipează reacțiile creierului ridică și întrebări firești. Tehnologia poate fi utilă pentru medicină și cercetare, dar trebuie tratată cu atenție atunci când vorbim despre atenție, emoții, conținut digital și felul în care oamenii reacționează la ceea ce văd online.

În aceeași zonă a tehnologiilor inspirate de biologie, am abordat recent și experimentul în care neuroni umani sunt folosiți pentru computere, o altă direcție care arată cât de mult se apropie inteligența artificială de neuroștiință și medicina viitorului.

TRIBE v2 nu citește minți și nu creează o copie completă a creierului uman. Dar poate deveni un instrument important pentru a înțelege mai bine cum răspunde creierul la lumea din jur. Dacă va fi folosit responsabil, acest „creier digital” ar putea ajuta cercetătorii să testeze mai repede ipoteze și să înțeleagă mai bine bolile neurologice.