Mercur se micșorează mai repede decât credeau oamenii de știință. „Ridurile” planetei ascund un proces mult mai amplu

Mercur este deja cea mai mică planetă din Sistemul Solar, dar dimensiunile sale continuă să scadă pe măsură ce interiorul se răcește. O nouă analiză publicată de American Geophysical Union arată că procesul ar putea fi cu 10% până la 30% mai amplu decât estimau până acum cercetătorii. De la formarea planetei, în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, diametrul său s-ar fi redus cu până la aproximativ 23 de kilometri.

Oamenii de știință știau deja că Mercur se contractă. Noile rezultate arată însă că o parte importantă dintre urmele acestui proces ar fi fost ascunse chiar de suprafața extrem de accidentată a planetei.

„Ridurile” de pe Mercur spun povestea unei planete care se răcește

Mercur s-a format în primii ani ai Sistemului Solar, într-o perioadă dominată de coliziuni între roci și asteroizi. Impacturile au generat cantități uriașe de căldură. De atunci, planeta pierde treptat această energie.

Pe măsură ce interiorul se răcește, Mercur se contractă. Scoarța trebuie să se adapteze unei planete ceva mai mici, iar rezultatul poate fi observat la suprafață sub forma unor structuri tectonice asemănătoare unor riduri, creste și abrupturi.

Vezi și:

După câte ore de la ultimul pahar te poți urca la volan. Cât timp rămâne alcoolul în sânge și în aerul expirat

Procesul era cunoscut de ani buni. Playtech a explicat anterior de ce se micșorează planeta Mercur pe măsură ce interiorul său se răcește, cercetările anterioare sugerând deja că fenomenul continuă și în prezent.

Problema este că oamenii de știință au încercat să estimeze contracția numărând și măsurând aceste structuri. Iar Mercur este acoperit de miliarde de ani de cratere și resturi produse de impacturi. O parte dintre „ridurile” planetei ar putea fi pur și simplu ascunse.

Mercur ar fi pierdut până la 23 de kilometri din diametru

Echipa condusă de Gaku Nishiyama, cercetător la Institutul pentru Cercetări Spațiale al Centrului Aerospațial German, a combinat hărțile structurilor de contracție cu noi hărți ale rugozității suprafeței.

Vezi și:

Un semnal misterios a călătorit peste 10 miliarde de ani până la Pământ. Astronomii au identificat cea mai îndepărtată explozie radio cunoscută

James Webb vede urmele unor coliziuni între lumi de mărimea lui Marte. Descoperirea poate explica trecutul violent al Pământului

Rezultatul a scos la iveală un tipar. Zonele cele mai accidentate ale planetei au mai puține structuri de contracție vizibile. Cercetătorii cred că resturile produse de impacturile cu asteroizi au acoperit o parte dintre acestea, asemenea pietrișului care poate ascunde urmele unui drum.

După corectarea estimărilor, echipa a concluzionat că Mercur s-ar putea fi contractat cu 10% până la 30% mai mult decât se credea. Diametrul pierdut de planetă ar putea ajunge astfel la aproximativ 23 de kilometri, față de estimările precedente de aproximativ 4 până la 16 kilometri.

Descoperirea este importantă și pentru înțelegerea interiorului planetei. O contracție mai mare poate însemna că Mercur are un nucleu metalic mai mare decât estimările actuale, o cantitate mai mică de elemente ușoare precum siliciul în nucleu sau că planeta a pornit de la o temperatură inițială mai ridicată.

Mercur are oricum o structură neobișnuită. Deși este mult mai mic decât Pământul, nucleul său metalic ocupă o proporție foarte mare din interior, una dintre enigmele pe care astronomii încearcă de mult timp să le explice.

BepiColombo ar putea arăta cât de mult s-a micșorat în realitate planeta

Noile calcule sunt bazate în mare parte pe datele misiunii MESSENGER a NASA, încheiată în 2015. Instrumentele acesteia puteau identifica în mod fiabil doar anumite structuri mai mari de aproximativ cinci kilometri.

Situația se poate schimba în curând. Misiunea europeană și japoneză BepiColombo urmează să înceapă observații mult mai detaliate ale planetei. Playtech a prezentat deja imaginile spectaculoase surprinse de BepiColombo în apropierea lui Mercur, inclusiv cratere aflate permanent în umbră și vaste regiuni vulcanice.

Misiunea BepiColombo a fost lansată special pentru a studia Mercur și numeroasele sale mistere. Instrumentul BELA, un altimetru laser, ar trebui să ofere hărți topografice cu o rezoluție mult mai bună decât cele disponibile în prezent.

Aceste date ar putea confirma noua estimare sau ar putea scoate la iveală și mai multe structuri ascunse. Cercetătorii avertizează chiar că cifra actuală ar putea fi în continuare prea mică.

Mercur nu se micșorează într-un ritm pe care l-am putea observa de la o generație la alta. Vorbim despre un proces desfășurat pe miliarde de ani. „Ridurile” de la suprafață păstrează însă istoria acestui proces și ar putea spune mult mai multe despre interiorul celei mai apropiate planete de Soare decât se credea până acum.