Meditațiile, o a doua școală plătită de părinți. Cât ajunge să coste pregătirea unui elev într-un singur an

Pregătirea suplimentară a unui copil ajunge la un cost mediu de 6.234 de lei pe an școlar pentru familiile care plătesc meditații, potrivit unui studiu Salvați Copiii România, publicat în martie 2025, pe baza datelor culese la finalul anului 2024. Pentru aproximativ un sfert dintre părinții care suportă aceste costuri, efortul financiar presupune amânarea altor cheltuieli necesare.

Aproape jumătate dintre părinții chestionați plătesc meditații

Meditațiile apar printre cheltuielile pentru educație în răspunsurile a 48% dintre părinții participanți la cercetare. Proporția crește la 64% pentru gimnaziu și la 66% pentru liceu, în timp ce la ciclul primar ajunge la 19%.

Suma de 6.234 de lei reprezintă media anuală pentru un copil, în familiile care apelează la pregătire suplimentară. Costul nu este suportat de toți părinții, iar accesul la aceste ore diferă în funcție de veniturile familiei.

Potrivit datelor prezentate în analiza publicată de Adevărul, pregătirea pentru examenele naționale este motivul indicat de 58% dintre părinții care plătesc meditații. Recuperarea materiei apare în 36% dintre răspunsuri, iar obținerea unor rezultate școlare mai bune, în 32%.

Vezi și:

Cine trebuie să plătească „taxa pe lux” și până când. ANAF trimite deja notificări, ce se întâmplă dacă nu depui formularul

Amploarea fenomenului a fost comentată și de ministrul Educației, Sorin Costreie.

„În clipa în care se fac masiv meditaţii, mie îmi arată că şcoala românească are o mare, mare problemă”, a declarat acesta.

Citește și: Ministrul Educației cere fiscalizarea meditațiilor. Ce obligații există deja și ce spune despre problemele școlii

Aceeași nevoie de sprijin, posibilități financiare diferite

Diferențele de venit se reflectă în accesul copiilor la pregătire particulară. În familiile cu venituri lunare sub 5.000 de lei, 35% dintre părinții chestionați plătesc meditații, comparativ cu aproximativ 65% în rândul celor cu venituri de peste 20.000 de lei.

Vezi și:

Ce s-ar putea schimba la Evaluarea Națională. Rezultatul nu ar mai trebui să depindă doar de examenele la română și matematică

Când începe vacanța de Crăciun pentru elevi. Calendarul următoarelor săptămâni de școală

Ioana Alexandra Șomîtcă, specialist în educație și fondatoarea Empowered Romania, consideră că presiunea socială contribuie la aceste cheltuieli. Dorința de a nu-și dezavantaja copilul îi determină pe unii părinți să facă sacrificii financiare importante.

„Acest fenomen are la bază, în primul rând, presiunea societății și teama de excluziune – acea rușine ca propriul copil să nu beneficieze de aceleași avantaje precum copilul vecinului”, a declarat specialista pentru Adevărul.

Aceasta vorbește și despre dificultatea profesorilor de a răspunde nevoilor diferite ale elevilor din aceeași clasă.

„La clasă, un profesor lucrează adesea cu 30 de elevi, fiecare cu nivelul și preferințele lui. Chiar și cu cel mai bun profesor la catedră, este imposibil să faci educație într-un asemenea colectiv”, susține Ioana Alexandra Șomîtcă.

Ce rămâne din timpul liber al copilului

Costul meditațiilor nu se măsoară doar în bani. Aurora Oprea, consilier vocațional, atrage atenția asupra programului încărcat al elevilor și asupra timpului tot mai redus pentru hobby-uri, activități extrașcolare și descoperirea propriilor interese.

„Această «școală paralelă» transformă educația dintr-un proces de descoperire a vocației într-o cursă contra-cronometru pentru note și diplome”, consideră specialista, în declarațiile acordate Adevărul.

În opinia sa, concentrarea aproape exclusivă pe rezultate poate afecta relația copilului cu învățarea. Presiunea de a ține pasul cu ceilalți și succesiunea orelor de școală și de pregătire suplimentară pot contribui la anxietate și epuizare.

Aurora Oprea semnalează și riscul dependenței de îndrumarea permanentă a unui profesor.

„Când ajung la facultate sau la primul job, acești tineri se pot simți dezorientați deoarece le lipsește «ghidul» care să le spună exact ce au de făcut”, susține aceasta.

Citește și: Meditațiile au ajuns un lux. Cât plătesc părinții pentru un an de pregătire la Evaluarea Națională și BAC

Când poate fi utilă pregătirea suplimentară

Consilierul vocațional nu contestă utilitatea meditațiilor pentru recuperarea materiei, pregătirea examenelor sau aprofundarea unei discipline. Consideră însă că acestea ar trebui să răspundă unei nevoi concrete, fără să devină o condiție pentru a face față cerințelor obișnuite ale școlii.

„Pregătirea particulară ar trebui să rămână un instrument punctual – fie pentru remedierea unor lacune majore, fie pentru excelență într-un domeniu în care elevul are o vocație clară -, nu o cârjă permanentă pentru supraviețuirea în sistem”, afirmă Aurora Oprea.

Ioana Alexandra Șomîtcă face, la rândul său, diferența între presiunea resimțită de familie și nevoile individuale ale copilului.

„Privite strict prin prisma presiunii sociale, meditațiile par obligatorii. Totuși, la nivel individual, ele rămân o alegere opțională”, spune specialista.

Din această perspectivă, decizia depinde de dificultățile sau obiectivele elevului și de sprijinul pe care îl primește deja la școală și acasă. Cele două specialiste susțin folosirea pregătirii suplimentare pentru recuperare sau aprofundare, fără ca posibilitățile financiare ale familiei să ajungă să condiționeze parcursul școlar.