Mai puțini profesori, în România, mai mulți elevi. Cum arată datele INS pentru anul 2026

Numărul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar a scăzut cu aproximativ 4.700 în anul școlar 2025–2026 față de anul anterior, în timp ce numărul copiilor și elevilor a crescut cu aproximativ 20.800. Datele publicate luni, 5 octombrie, de Institutul Național de Statistică arată că în sistem au lucrat 219.900 de cadre didactice, pentru o populație școlară de 2.937.800 de copii și elevi.

Aproape 4.700 de cadre didactice mai puțin într-un an

Cifrele pentru anul școlar 2025–2026 cuprind învățământul preuniversitar, de la creșe și grădinițe până la licee, școli profesionale și postliceale. Nu sunt incluse cadrele didactice din universități.

Pentru anul școlar 2024–2025, INS raportase 251.853 de cadre didactice în întregul sistem educațional. După scăderea personalului din învățământul superior, rezultă 224.609 cadre didactice în preuniversitar, potrivit comparației realizate de Edupedu.

Diferența față de cele 219.900 de cadre didactice anunțate acum este de aproximativ 4.700 de persoane. Raportată la efectivul din anul anterior, scăderea este de circa 2,1%.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

În sens opus a evoluat numărul copiilor și elevilor. De la aproximativ 2.917.000 în anul școlar 2024–2025, acesta a ajuns la 2.937.800 în 2025–2026, o creștere de aproximativ 0,7%.

Comunicatul INS poate fi citit integral AICI.

Citește și: Criză de profesori în școlile din România, la doar două săptămâni de la începerea cursurilor. „Nu știm cu cine vom ocupa orele”

Vezi și:

Ce se întâmplă când elevii își fac temele cu AI. Problemele observate la teste și examene

Cât alocă România pentru educația unui elev. Diferențele mari dintre școli și universități

Datele vin după asigurările autorităților privind păstrarea personalului

Comparația privește un an școlar început după măsurile adoptate în vara lui 2025. Printre acestea s-au numărat creșterea normei didactice, modificarea plății cu ora, creșterea numărului de elevi la clasă și comasarea unor unități de învățământ.

La acel moment, ministrul Educației, Daniel David, susținea că normele titularilor și suplinitorilor nu urmau să se modifice semnificativ. Schimbările importante, afirma el, aveau să privească orele disponibile pentru plata cu ora.

„O să vedeți că în toamnă, singurul lucru care se va modifica semnificativ, din punctul meu de vedere, nu se va referi la normele de titular și la suplinitor, ci se va referi mai degrabă la, sigur, orele care rămân libere disponibile pentru a fi luate la plata cu ora”, declara ministrul în august 2025.

În septembrie, Ministerul Educației anunța, pe baza datelor preliminare primite de la inspectorate, că numărul normelor ocupate de titulari crescuse cu circa 3%. Instituția susținea atunci că „numărul de titulari nu s-a redus drastic, dimpotrivă”.

Ulterior, ministerul explica reducerea numărului de posturi prin eliminarea unor norme neocupate.

„Nu au fost anulate posturi de titulari în sistemul de învățământ, ci doar norme libere, neocupate, orele din cadrul acestor norme fiind redistribuite în normele cadrelor didactice majorate cu cele 2 ore/săptămână”, preciza instituția.

Statisticile privind persoanele care au lucrat în sistem și evidențele privind normele didactice măsoară lucruri diferite. Scăderea efectivului total nu indică, prin ea însăși, câte persoane au fost concediate, s-au pensionat sau au plecat din alte motive.

Unde învață cei mai mulți copii și elevi

Datele INS publicate de Ziua Mondială a Educației arată că 73,6% dintre copii și elevi studiau în unități din mediul urban. În mediul rural își desfășurau activitatea 34,1% dintre cadrele didactice, potrivit Agerpres.

Regiunea Nord-Est avea cel mai mare număr de copii și elevi înscriși în preuniversitar, aproximativ 588.500. Pe locul următor se afla București-Ilfov, cu 556.100.

Majoritatea copiilor și elevilor, respectiv 94,4%, învățau în unități publice. Restul de 5,6% erau înscriși în unități private, potrivit datelor INS.

Citește și: România riscă să rămână fără profesori. Aproape o treime dintre dascăli au peste 50 de ani

INS a prezentat și distribuția personalului didactic pe vârste. Puțin peste jumătate dintre cadrele didactice, 50,2%, aveau între 40 și 54 de ani.

La nivel național, instituția a indicat un raport mediu de 14 copii și elevi la un cadru didactic. Acest indicator statistic nu reprezintă numărul de elevi dintr-o clasă.

O nouă metodă pentru producerea hidrogenului din apă ar putea reduce costurile. Materialul folosește lumina pentru a declanșa reacția