Locul aproape necunoscut de majoritatea românilor, dar important pentru radarele NATO. De ce apare pe harta militară a țării

Schitu, satul din comuna Costinești, găzduiește un detașament spaniol care contribuie la supravegherea aeriană a flancului estic al NATO. Radarul său este dislocat în România din octombrie 2022 și furnizează informații integrate în sistemul aliat de apărare aeriană. Poziția pe litoralul Mării Negre explică rolul militar al acestui loc, aflat într-o zonă cunoscută mai ales pentru turism.

Schitu, localitatea de lângă Costinești cu un rol în supravegherea aeriană

Schitu aparține comunei Costinești, în județul Constanța, pe litoralul sudic al României. Primăria Costinești prezintă satul ca parte a comunei, în apropierea stațiunii și a drumului care leagă Constanța de Mangalia.

Prezența militară aliată de aici este documentată în comunicatele Statului Major al Apărării din Spania. Detașamentul aerian tactic „Tigru” operează radarul AN/TPS-43M, un sistem destinat supravegherii și avertizării aeriene.

Potrivit unui comunicat oficial publicat pe 18 martie 2026, radarul depășise atunci 26.000 de ore de serviciu. Documentul confirmă dislocarea sistemului la Schitu din octombrie 2022 și integrarea sa în apărarea aeriană și antirachetă a NATO.

Vezi și:

La ce temperatură să setezi apa din calorifere în octombrie. Centrala nu trebuie să funcționeze ca în mijlocul iernii

În martie a avut loc și transferul misiunii către al unsprezecelea contingent spaniol. Rotațiile de personal asigură continuarea activității detașamentului și întreținerea echipamentului.

Ce face radarul și unde ajung informațiile sale

Rolul unui radar de supraveghere este să detecteze și să urmărească obiectele din spațiul aerian, furnizând informații pentru evaluarea situației. Datele sale contribuie la imaginea aeriană folosită de structurile de comandă și control.

În cazul detașamentului „Tigru”, integrarea informațiilor este descrisă într-un comunicat al autorităților militare spaniole. Datele radarului sunt introduse în sistemul de apărare aeriană al NATO prin Centrul de Control și Raportare „Crystal” din București.

Vezi și:

Dronele, noua amenințare din Marea Neagră. De ce sunt atât de greu de oprit și ce trebuie să se întâmple pentru ca România să ceară ajutorul NATO

Marea Neagră, principala zonă de risc. Scenariul Rusiei de care România ar trebui să se teamă, cum ar putea Putin să provoace NATO

Supravegherea reprezintă o componentă a unui mecanism mai larg. Detectarea unei aeronave, identificarea ei și eventuala intervenție presupun folosirea mai multor mijloace și luarea unor decizii de către structurile responsabile.

NATO explică în politica sa de apărare aeriană și antirachetă că resursele naționale și aliate funcționează într-o structură comună de comandă și control. Aceasta permite folosirea coordonată a senzorilor, aviației și sistemelor de apărare.

Citește și: De ce nu poate România să doboare toate dronele rusești care îi încalcă spațiul aerian. Ce sisteme de apărare avem în prezent

De ce contează litoralul pentru apărarea flancului estic

România are frontieră maritimă la Marea Neagră, iar spațiul aerian de deasupra litoralului face parte din zona pe care autoritățile române și aliații o supraveghează. Regiunea este relevantă pentru securitatea flancului estic, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.

Autoritățile spaniole descriu explicit misiunea radarului de la Schitu drept supraveghere a flancului românesc al Mării Negre. Un comunicat din august 2025 leagă activitatea detașamentului de protejarea spațiului aerian și de securitatea colectivă.

Amplasarea pe coastă contribuie astfel la supravegherea aeriană într-o regiune aflată la limita estică a Alianței. Informațiile obținute local devin utile prin conectarea lor cu datele furnizate de celelalte sisteme.

Importanța Schitu vine din această contribuție la rețeaua aliată. Pentru apărarea aeriană, un punct de supraveghere are valoare prin informațiile pe care le transmite și prin modul în care acestea susțin evaluarea și reacția.

Citește și: Micul oraș din România care găzduiește una dintre cele mai importante instalații militare din Europa. De ce localitatea apare în calculele marilor puteri

O misiune susținută de militari români și aliați

Activitatea de la Schitu presupune cooperare între personalul spaniol și structurile românești. La ceremonia de schimbare a contingentelor din martie 2026 au participat reprezentanți militari ai ambelor țări, inclusiv ai Brigăzii 76 ISR din Forțele Aeriene Române.

Legătura cu structurile NATO este ilustrată și de vizita comandantului Centrului de Operații Aeriene Combinate de la Torrejón, efectuată în aprilie 2025. Comunicatul despre vizită precizează că acest centru are responsabilități privind operațiunile de apărare aeriană și antirachetă din sudul Europei.

În spatele radarului lucrează personal care asigură operarea, mentenanța și sprijinul tehnic. Continuitatea misiunii depinde de pregătirea echipelor și de funcționarea echipamentelor, nu doar de instalarea unui sistem pe litoral.

Schitu apare, așadar, în documentele militare publice datorită unei misiuni concrete de supraveghere. Detașamentul spaniol adaugă o capacitate aliată sistemului care urmărește situația aeriană din această parte a României.

Elevii primesc două luni de bursă odată. Câți bani intră pe card pe 20 noiembrie și cine poate primi o sumă mai mică