Dronele, noua amenințare din Marea Neagră. De ce sunt atât de greu de oprit și ce trebuie să se întâmple pentru ca România să ceară ajutorul NATO

Incidentele din ultimele zile din Marea Neagră readuc în discuție cât de dificil este pentru România și celelalte state NATO din regiune să protejeze navele comerciale și propriul teritoriu în fața dronelor aeriene, maritime sau chiar subacvatice. O dronă detectată sau o navă atacată în apropierea litoralului românesc nu înseamnă însă că NATO intră automat în acțiune. Există diferențe esențiale între un incident produs în zona economică exclusivă, o amenințare la adresa unui stat membru și un atac armat care ar putea determina aplicarea Articolului 5.

Atacurile s-au apropiat de litoralul României

Situația din Marea Neagră s-a deteriorat în ultimele zile. Potrivit informațiilor transmise de autorități și centralizate în materialul furnizat, nave comerciale au fost lovite de drone în apropierea coastelor României și Bulgariei, iar unele incidente au provocat victime și scufundarea unor vase.

Miercuri, o navă comercială a fost lovită de o dronă la aproximativ 8-10 mile marine sud-est de Sulina. Vasul a luat foc, iar echipajul a fost evacuat. Incidentul s-ar fi produs la mai puțin de 12 mile marine de coastă, adică în zona apelor teritoriale românești, însă autoritățile nu anunțaseră oficial originea dronei și circumstanțele exacte ale atacului.

Joi dimineață, o altă navă, aflată la aproximativ 14 mile marine de Sulina, a cerut ajutor după izbucnirea unui incendiu. Cauza nu fusese stabilită, iar în cursul nopții fuseseră detectate drone în regiune.

Vezi și:

Ce avere are Marian Neacșu, propus la Interne. Meseria pe care o avea înainte să intre în politică

De ce Marea Neagră este atât de greu de apărat

Problema nu este doar dimensiunea Mării Negre. Tipul amenințărilor s-a schimbat. Practic, dronele aeriene pot zbura la altitudini reduse, cele maritime se pot deplasa aproape de suprafața apei, iar sistemele fără pilot subacvatice sunt și mai dificil de descoperit cu mijloacele convenționale. Expertul în securitate Hari Bucur Marcu arată că noile tipuri de drone sunt „foarte greu detectabile”.

Pentru crearea unui culoar sigur destinat navelor comerciale nu ar fi suficiente câteva nave militare care să patruleze. Ar fi nevoie de supraveghere aeriană, navală și subacvatică, radare, aeronave, informații obținute inclusiv prin satelit și, foarte important, de schimbarea informațiilor în timp real între România, Bulgaria, Turcia și structurile NATO.

Un atac lângă România nu activează automat NATO

Aici apare una dintre cele mai importante diferențe. Dacă o navă comercială străină este atacată în apropierea României, acest lucru nu înseamnă automat activarea Articolului 5.

Vezi și:

Roboții intră în prima linie în Ucraina: cum sunt folosiți pentru atacuri și deminare

Un nou senzor 3D poate detecta drone fără semnal radio de la aproape 1,5 kilometri

Mai întâi, autoritățile trebuie să stabilească exact ce s-a întâmplat: unde s-a produs incidentul, ce a provocat explozia sau incendiul, de unde provenea drona, dacă a fost vorba despre un atac deliberat și cine era ținta.

Dacă România consideră că securitatea sau integritatea sa teritorială este amenințată, poate cere consultări cu aliații în baza Articolului 4 al Tratatului NATO. Orice stat membru poate solicita asemenea consultări, iar problema ajunge în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței.

România a mai recurs la Articolul 4, împreună cu alte state est-europene, la 24 februarie 2022, după declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina.

Articolul 4 nu este același lucru cu Articolul 5

Articolul 4 înseamnă, în esență, „suntem amenințați, trebuie să discutăm și să stabilim ce facem”. În urma consultărilor, aliații pot conveni măsuri suplimentare de apărare, supraveghere sau sprijin. Nu este necesar să existe deja un atac armat.

Articolul 5 este diferit. Acesta privește situația în care un aliat a suferit un atac armat și solicită sau consimte la acțiunea colectivă. Astfel, NATO precizează că Articolul 4 nu este o etapă obligatorie înainte de Articolul 5.

Cu alte cuvinte, nu există o succesiune obligatorie „incident – Articolul 4 – Articolul 5”. Practic, dacă România ar suferi un atac armat, Consiliul Nord-Atlantic s-ar reuni imediat pentru a analiza situația și pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condițiile apărării colective.

Ce înseamnă, concret, că NATO „vine în ajutor”

Nici Articolul 5 nu înseamnă automat că toate statele NATO trimit trupe sau pornesc un război. Tratatul prevede că fiecare aliat acordă asistență prin acțiunile pe care le consideră necesare, iar acestea pot include folosirea forței armate, dar nu sunt limitate la aceasta.

Sprijinul ar putea lua, în funcție de situație, forma consolidării apărării aeriene, trimiterii unor mijloace suplimentare de supraveghere, aeronavelor sau altor capabilități militare și logistice.

Un precedent pentru sprijinul acordat înainte de un scenariu de Articol 5 există: după incidente la granița Turciei cu Siria, Ankara a cerut consultări prin Articolul 4 și ulterior desfășurarea unor sisteme Patriot, măsură defensivă acceptată de NATO.

România, Bulgaria și Turcia încearcă să-și coordoneze apărarea

După incidentele recente, miniștrii Apărării din România, Bulgaria și Turcia au discutat despre intensificarea supravegherii și a schimbului de informații.

Aceasta este una dintre soluțiile imediate, însă nu elimină vulnerabilitatea Mării Negre. Pentru România, miza nu este doar protejarea traficului comercial. În larg există și infrastructură energetică importantă, iar dronele moderne pot apărea rapid, pot fi dificil de identificat și pot transforma un incident aparent izolat într-o problemă de securitate regională.

De aceea, în cazul fiecărui atac, diferența dintre zona economică exclusivă, apele teritoriale, o amenințare la adresa României și un atac armat împotriva României devine esențială. De această încadrare și de circumstanțele concrete depinde dacă situația rămâne una gestionată de autoritățile naționale, ajunge la consultări NATO sau intră în sfera apărării colective.

Europa are nevoie de 105.000 de mecanici pentru biciclete până în 2032. Mașinile electrice pe două roți au creat o problemă neașteptată