Kioxia și SanDisk înghesuie un munte de date într-un cip: recordul 3D NAND cu 332 de straturi

Kioxia și SanDisk au prezentat o nouă generație de memorie care împinge limitele stocării digitale. Potrivit informațiilor publicate de Tom’s Hardware, cipul BiCS10 3D QLC NAND atinge cea mai mare densitate de stocare anunțată până acum pentru această categorie.

Noua tehnologie promite să permită construirea unor SSD-uri cu o capacitate uriașă. Acestea vor ocupa mai puțin spațiu în centrele de date. În același timp, ar putea consuma mai puțină energie și ar putea transfera informațiile mai rapid.

Un record construit pe 332 de straturi active

Cipul BiCS10 folosește o arhitectură cu 332 de straturi active. Densitatea ajunge la peste 37 Gb/mm². Este un salt important față de varianta TLC prezentată anterior de cele două companii. Aceasta oferea o densitate de peste 29 Gb/mm².

Numărul straturilor nu spune însă întreaga poveste. Samsung a prezentat deja tehnologii NAND cu peste 400 de straturi. Soluția Kioxia și SanDisk reușește însă să stocheze mai mulți biți pe aceeași suprafață fizică. Din acest motiv, cipul este considerat cel mai dens dispozitiv 3D NAND prezentat oficial până acum.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Interfața poate ajunge la 4.800 MT/s. Este o valoare importantă pentru serverele care trebuie să proceseze permanent volume uriașe de informații. Sistemul include și o capacitate separată pentru comenzile de adresare. Aceasta poate îmbunătăți modul în care cipurile comunică în interiorul unui SSD.

Producătorii nu au dezvăluit capacitatea exactă a cipului. O estimare bazată pe dimensiunea și configurația variantei TLC indică aproximativ 1,33 Tb. Valoarea nu a fost însă confirmată oficial și trebuie tratată doar ca o posibilitate tehnică.

SSD-uri uriașe pentru centrele de date și inteligența artificială

BiCS10 3D QLC NAND a fost proiectat în primul rând pentru SSD-uri destinate centrelor de date. Nu este vorba despre unitățile obișnuite instalate în laptopuri sau calculatoare de gaming. Clienții vizați sunt companiile care administrează infrastructuri cloud, modele AI și baze de date foarte mari.

Vezi și:

Bursa americană a atins un nou record, împinsă de giganții tech. Acțiunile care au explodat pe Wall Street

Creșterea accelerată a serviciilor de inteligență artificială pune o presiune uriașă pe sistemele de stocare. Modelele avansate au nevoie de cantități enorme de date. Acestea trebuie citite rapid și trimise către procesoare sau acceleratoare grafice fără întârzieri mari.

În acest context, densitatea devine esențială. Operatorii pot instala mai multă capacitate în același rack. Pot reduce numărul de servere necesare. Pot simplifica răcirea și pot limita consumul total de energie.

Kioxia și SanDisk au introdus și tehnologia PI-LTT. Aceasta reduce energia consumată de circuitele de ieșire care funcționează la viteze mari. Companiile susțin că metoda păstrează integritatea semnalului. Astfel, eficiența nu ar trebui să afecteze stabilitatea transferurilor.

Performanța ridicată este importantă și pentru viitoarele SSD-uri PCIe 5.0 sau PCIe 6.0. Totuși, cipul de memorie reprezintă doar o parte a produsului. Viteza finală depinde și de controler, firmware, numărul canalelor și configurația fiecărei unități.

Ce înseamnă tehnologia pentru utilizatorii obișnuiți

Pentru moment, noul cip nu pare destinat SSD-urilor de consum. Kioxia și SanDisk îl poziționează în zona enterprise. Aici, capacitatea și eficiența sunt mai importante decât obținerea celui mai mic preț pentru un singur dispozitiv.

Tehnologia poate avea însă efecte indirecte asupra pieței. O densitate mai mare înseamnă că producătorii pot obține mai multă capacitate dintr-o singură plachetă de siliciu. După maturizarea producției, costul fiecărui bit stocat ar putea scădea.

Acest lucru nu garantează imediat SSD-uri mai ieftine. Piața este influențată de cererea centrelor de date și de investițiile masive în AI. În 2026, prețurile memoriilor RAM și ale SSD-urilor au fost deja afectate de concurența pentru capacitatea de producție.

Trecerea la memorie QLC implică și compromisuri. Fiecare celulă stochează patru biți. Capacitatea crește, dar rezistența la scrieri poate fi mai mică decât în cazul tehnologiilor TLC. Producătorii compensează prin controlere, algoritmi de corectare a erorilor și zone de rezervă.

Fiabilitatea va rămâne un criteriu important. Chiar și actualizările software pot provoca uneori probleme pentru anumite SSD-uri, indiferent de performanțele hardware.

BiCS10 arată direcția în care se îndreaptă industria. Mai multe date vor încăpea în spații tot mai mici. Vitezele vor crește. Consumul va deveni mai important. Primele beneficii vor apărea în centrele de date, dar tehnologia ar putea ajunge, în timp, și în calculatoarele utilizatorilor obișnuiți.

Domul de căldură revine peste Europa la final de septembrie. Ce temperaturi sunt așteptate în România