Jumătate dintre elevii din România au dificultăți la matematică și română. Ministrul Educației anunță schimbări în școli

Rezultatele elevilor români la matematică și limba română au readus în prim-plan problemele sistemului de învățământ.

Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, susține că, dacă sunt analizate atât rezultatele de la Evaluarea Națională, cât și situația elevilor care nu au ajuns să susțină examenul, dificultățile privesc o parte foarte mare a unei generații.

Datele PISA 2025 confirmă, la rândul lor, probleme importante la matematică și lectură, chiar dacă cele două evaluări nu măsoară exact aceleași lucruri.

În acest context, Ministerul Educației pregătește intervenții care ar urma să vizeze recuperarea materiei, evaluarea mai riguroasă a elevilor și o orientare mai accentuată spre exerciții practice. Printre măsurile discutate se află extinderea activităților remediale și regândirea modului în care sunt folosite unele perioade din anul școlar.

Problemele la matematică și română se văd și la Evaluarea Națională

Ministrul Educației a atras atenția că rezultatele PISA 2025 nu reprezintă primul semnal privind dificultățile elevilor. Problemele pot fi observate și în datele de la Evaluarea Națională.

Referindu-se la generația care a susținut Evaluarea Națională în 2024, Mihai Dimian a arătat că aproximativ 30% dintre participanți au obținut sub nota 5 la matematică.

În analiza sa, ministrul a atras atenția că trebuie luați în calcul și elevii din aceeași generație care nu s-au prezentat la examen, ceea ce mărește proporția copiilor aflați în dificultate.

Vezi și:

Ce se întâmplă când elevii români dau de o temă dificilă. 75% aleg aceeași soluție

Telefoanele mobile în școli, din nou în vizor după rezultatele PISA. Ce au voie și ce nu au voie să facă elevii

Ministrul consideră că, înainte de problema aplicării cunoștințelor în situații concrete, sistemul trebuie să rezolve o dificultate de bază: elevii trebuie să dobândească efectiv competențele esențiale la matematică și limba română.

PISA 2025 evaluează elevii de 15 ani la matematică, lectură și științe și urmărește inclusiv capacitatea acestora de a utiliza cunoștințele pentru rezolvarea unor situații din viața reală. Ministerul Educației precizează că rezultatele PISA trebuie analizate împreună cu celelalte evaluări naționale și internaționale pentru fundamentarea viitoarelor politici educaționale.

Ore remediale pentru copiii care au rămas în urmă

Una dintre principalele măsuri avute în vedere este consolidarea pregătirii remediale.

Ministrul a declarat că rezultatele din gimnaziu și de la Evaluarea Națională arată nevoia unor activități suplimentare pentru elevii care nu au dobândit competențele necesare. Scopul ar fi ca problemele să fie corectate pe parcursul anilor de școală și nu descoperite abia în clasa a VIII-a.

În învățământul primar există deja o metodologie pentru programul remedial. Aceasta prevede două ore săptămânale care pot fi folosite pentru consolidarea competențelor, recuperarea celor care nu au fost dobândite suficient și aplicarea lor în viața cotidiană.

Pentru gimnaziu, Ministerul analizează modul în care pregătirea suplimentară poate ajunge mai eficient la elevii care au nevoie de ea.

Profesorilor li se cere mai multă exigență la note

O altă problemă semnalată de Mihai Dimian este diferența dintre mediile unor elevi pe parcursul gimnaziului și rezultatele foarte slabe pe care aceștia le obțin ulterior la Evaluarea Națională.

Ministrul consideră că este nevoie de standarde de evaluare mai clare și de menținerea unui nivel mai ridicat de exigență la clasă. El a dat exemplul situațiilor în care copii cu medii de promovare ajung să obțină note mult mai mici la examenul de la finalul clasei a VIII-a.

Ideea este ca o notă de trecere să reflecte competențe reale. În același timp, o evaluare mai exigentă ar trebui însoțită de sprijin pentru elevii care rămân în urmă, astfel încât aceștia să aibă posibilitatea de a recupera.

Mai multe exerciții practice, nu doar teorie

Schimbările discutate nu presupun doar ore suplimentare de matematică și română. Ministerul vrea ca elevii să lucreze mai mult cu situații concrete, apropiate de viața de zi cu zi.

Această direcție există deja în politica Ministerului. Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a au fost adaptate pentru a include itemi care urmăresc modul în care copiii utilizează competențele în contexte cotidiene.

Pentru elevii mai mari, obiectivul este asemănător: să nu fie suficientă memorarea unor informații pentru test, ci copilul să poată folosi ceea ce a învățat pentru rezolvarea unei probleme.

„Școala Altfel” ar putea fi folosită și pentru recuperarea decalajelor

Mihai Dimian a pus în discuție și modul de organizare a programului „Școala Altfel”. Acesta nu ar urma să dispară, însă ministrul consideră că poate fi folosit mai mult pentru activități aplicate și, acolo unde este nevoie, pentru recuperarea unor decalaje.

În locul adăugării de conținut nou în programă, elevii ar putea lucra cu noțiunile deja învățate, dar prin exerciții practice, activități digitale și probleme inspirate din situații reale.

Diferență mare față de numărul de ore din țările OCDE

Ministrul a atras atenția și asupra timpului total petrecut de elevi în activități obligatorii de învățare. Potrivit comparației prezentate de acesta, România ajunge la aproximativ 6.000 de ore obligatorii în perioada analizată, față de aproximativ 7.600 de ore în țările dezvoltate din OCDE.

Dimian nu a prezentat însă această diferență drept argument pentru simpla încărcare a programei cu mai multă materie. Direcția discutată este folosirea mai eficientă a timpului școlar și oferirea de pregătire suplimentară elevilor care au acumulat lacune.

Evaluarea Națională ar putea fi și ea regândită

Discuția despre rezultatele la matematică și română ajunge inevitabil și la examenul de la sfârșitul clasei a VIII-a. Ministrul a susținut în declarațiile recente că sistemul de evaluare trebuie analizat împreună cu reforma curriculară și cu standardele folosite pentru notarea elevilor.

Schimbările anunțate sunt, în această etapă, în mare parte direcții de intervenție și propuneri, iar nu toate reprezintă reguli deja adoptate pentru elevi și profesori.

Cert este că rezultatele PISA 2025 au determinat Ministerul să pună din nou accentul pe două probleme: recuperarea competențelor de bază la matematică și limba română și capacitatea elevilor de a folosi ceea ce învață în situații concrete. Ministerul a anunțat că datele obținute din PISA și din evaluările naționale vor fi folosite pentru fundamentarea viitoarelor politici privind predarea, învățarea și evaluarea.

Se schimbă stimulentul de 1.000 de lei pentru copiii cu dizabilități din București. Cine va primi mai puțin din 2027