Japonia vrea să aducă pe Pământ mostre de pe o lună a lui Marte. Misiunea spațială ar putea scrie istorie

Japonia se pregătește să încerce una dintre cele mai ambițioase misiuni spațiale de până acum: să colecteze material de pe Phobos, una dintre cele două luni ale lui Marte, și să îl aducă pe Pământ pentru analize. Misiunea Martian Moons eXploration (MMX), dezvoltată de agenția spațială japoneză JAXA, ar putea oferi primele mostre recuperate de pe o lună marțiană și indicii importante despre formarea sistemului solar.

Planul presupune lansarea unei sonde care va călători aproximativ zece luni până la Marte, va studia Phobos timp de circa trei ani și va trimite un mic rover pe suprafața acesteia. Ulterior, sonda va colecta material de la suprafața lunii, va observa și Deimos, al doilea satelit natural al planetei, apoi va porni spre Pământ. Dacă toate etapele se desfășoară conform planului, capsula cu mostre ar urma să aterizeze în Australia în 2031, scrie space.com.

Miza este importantă pentru cercetători: originea lui Phobos și a lui Deimos rămâne o întrebare deschisă, iar analiza directă a materialului prelevat ar putea ajuta la stabilirea modului în care s-au format aceste corpuri cerești.

Sonda japoneză MMX are trei module și un rover european

Misiunea este coordonată de Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială (JAXA), în colaborare cu NASA, agenția spațială franceză CNES, Centrul Aerospațial German (DLR) și Agenția Spațială Europeană (ESA). Lansarea este programată pentru 20 octombrie 2026, la ora 4:41, ora Japoniei, de la Centrul Spațial Tanegashima, cu ajutorul unei rachete H3. În România, lansarea este programată în seara zilei de 19 octombrie, în jurul orei 22:41, dacă programul este respectat.

Sonda MMX este alcătuită din trei module principale. Modulul de propulsie va asigura deplasarea spre Marte, modulul de explorare va transporta instrumentele științifice și roverul, iar modulul de întoarcere va găzdui capsula care va aduce mostrele pe Pământ.

Unul dintre elementele importante ale misiunii este IDEFIX, un rover de mici dimensiuni dezvoltat în colaborare de Franța și Germania. Numele său provine de la câinele din seria de benzi desenate franceze „Asterix”. Roverul va avea camere și instrumente pentru analiza compoziției suprafeței și a temperaturii acesteia.

Sonda transportă și echipamente pentru cartografierea terenului, măsurarea altitudinii și studierea compoziției chimice a lui Phobos. Printre instrumentele științifice se numără MEGANE, un spectrometru pentru măsurarea razelor gamma și a neutronilor, dezvoltat de Johns Hopkins Applied Physics Laboratory, și MIRS, un spectrometru în infraroșu realizat de Franța.

Vezi și:

Zi importantă pentru SpaceX și Elon Musk: cea mai mare rachetă din lume încearcă astăzi să ajungă pe orbită

Acum 50 de ani, Star Trek întâlnea NASA într-un moment istoric: imaginea care a rămas în istoria explorării spațiale

Cum va colecta MMX mostre de pe Phobos

După lansare, sonda va avea nevoie de aproximativ zece luni pentru a ajunge în apropierea lui Marte. Sosirea este estimată pentru august 2027, după care nava va intra pe o orbită apropiată de Phobos, urmărind mișcarea acestuia în jurul planetei.

În primele etape, cercetătorii vor folosi camerele și celelalte instrumente pentru a cartografia suprafața satelitului natural și pentru a identifica locurile potrivite pentru aterizare. Roverul IDEFIX ar urma să ajungă pe Phobos la sfârșitul anului 2028 sau la începutul lui 2029. Din cauza gravitației extrem de reduse, acesta va coborî spre suprafață și ar putea ricoșa de câteva ori înainte să se stabilizeze.

Colectarea mostrelor ar putea începe încă din decembrie 2028. Planul prevede două tentative de prelevare, în două locuri diferite. MMX va folosi două mecanisme: unul bazat pe un dispozitiv de forare și altul pneumatic, care utilizează gaz pentru a colecta materialul de la suprafață.

Obiectivul este recuperarea a cel puțin 10 grame de material, care va fi depozitat într-o capsulă specială. După prima colectare, sonda va reveni pe orbită și va încerca să obțină o a doua mostră dintr-o altă zonă.

După aproximativ trei ani dedicați studiului lui Phobos, misiunea își va extinde observațiile către Deimos, cealaltă lună a lui Marte. Spre sfârșitul anului 2030, modulul de întoarcere va părăsi regiunea marțiană și va începe călătoria spre Pământ.

Capsula cu mostre este programată să ajungă în Australia în 2031, în regiunea Woomera, unde materialul va fi recuperat pentru analize de laborator.

De ce sunt importante mostrele pentru înțelegerea lui Marte

Phobos și Deimos au rămas printre corpurile cerești mai puțin cunoscute din apropierea Pământului, în ciuda numeroaselor misiuni trimise spre Marte. Originea lor reprezintă una dintre întrebările importante la care astronomii încearcă să răspundă.

Există două ipoteze principale. Potrivit primeia, cele două luni ar putea fi asteroizi capturați de gravitația lui Marte. A doua sugerează că s-au format din materialul rezultat în urma unei coliziuni între Marte și un corp ceresc de mari dimensiuni.

Analiza directă a mostrelor ar putea ajuta la diferențierea acestor scenarii și la reconstruirea unor etape din istoria sistemului marțian. Compoziția chimică a materialului ar putea oferi indicii și despre felul în care apa și substanțele organice au circulat în sistemul solar timpuriu.

Misiunea are și o miză tehnologică. Recuperarea unor mostre de pe Phobos presupune navigație precisă, aterizare pe un corp cu gravitație foarte redusă și întoarcerea în siguranță a materialului pe Pământ. Experiența acumulată ar putea ajuta la dezvoltarea viitoarelor misiuni de explorare a planetei Marte și a sateliților săi.

MMX nu va aduce mostre direct de pe suprafața planetei roșii, ci de pe Phobos. Tocmai această diferență face misiunea interesantă: materialul colectat ar putea păstra indicii despre originea lunilor marțiene și despre evenimente petrecute cu miliarde de ani în urmă, înainte ca sistemul solar să capete forma cunoscută astăzi.

Se schimbă regulile pentru asistenții personali profesioniști. Cine poate ocupa un astfel de post și ce obligații are