Primele imagini de pe suprafața planetei Marte împlinesc 50 de ani. Cum a schimbat Viking 1 istoria explorării spațiale

În urmă cu jumătate de secol, omenirea vedea pentru prima dată cum arată suprafața planetei Marte chiar de la nivelul solului. Pe 20 iulie 1976, sonda Viking 1 a NASA a devenit primul vehicul spațial care a aterizat cu succes pe Planeta Roșie și a transmis imagini direct de la suprafața acesteia, marcând unul dintre cele mai importante momente din istoria explorării spațiale.

La 50 de ani de la acea reușită, NASA a readus în atenție fotografiile istorice surprinse imediat după aterizare, imagini care au oferit pentru prima dată oamenilor perspectiva unui peisaj aflat pe o altă planetă.

Cum a fost realizată prima fotografie de pe Marte

Viking 1 a atins suprafața planetei Marte în dimineața zilei de 20 iulie 1976, la exact șapte ani după celebra aselenizare a misiunii Apollo 11. Inițial, NASA intenționa ca aterizarea să aibă loc la începutul lunii iulie, pentru a coincide cu celebrarea bicentenarului Statelor Unite, însă misiunea a fost amânată până când specialiștii au identificat o zonă suficient de sigură pentru coborâre. Locul ales a fost câmpia Chryse Planitia, situată în apropierea ecuatorului marțian, scrie Live Science.

Sonda fusese programată să fotografieze împrejurimile la doar 25 de secunde după contactul cu solul. Totuși, din cauza distanței uriașe dintre Marte și Pământ, controlorii de misiune au trebuit să aștepte aproape 20 de minute până când semnalul radio care confirma aterizarea a ajuns pe Terra.

La aproximativ 40 de minute după coborâre, prima imagine a început să fie reconstruită treptat pe monitoarele laboratorului Jet Propulsion Laboratory, linie cu linie. Fotografia alb-negru înfățișa un teren presărat cu pietre și praf, iar într-un colț al imaginii putea fi observat unul dintre picioarele sondei, dovada că vehiculul ajunsese cu succes pe suprafața altei planete.

Prima imagine color a oferit o perspectivă complet nouă asupra Planetei Roșii

Dacă prima fotografie a fost monocromă, imaginea color a venit o zi mai târziu și a schimbat complet percepția asupra lui Marte.

Fotografia a dezvăluit un peisaj dominat de nuanțe roșiatice și maronii, acoperit cu roci și praf fin. Câteva zile mai târziu, Viking 1 a transmis și o panoramă a zonei de aterizare, oferind cercetătorilor cea mai detaliată privire asupra suprafeței marțiene disponibilă la acel moment.

Vezi și:

O navă spațială ar putea zbura fără nicio comandă de pe Pământ. Misiunea începe în 2027

NASA a pierdut o sondă de 125 de milioane de dolari din cauza unei greșeli banale

Misiunea Viking nu s-a limitat însă la o singură sondă. Programul NASA a inclus două orbitere și două vehicule de aterizare. La aproximativ șase săptămâni după Viking 1, și Viking 2 a ajuns pe Marte, în regiunea Utopia Planitia, în timp ce cele două orbitere cartografiau planeta și retransmiteau datele către Pământ.

În timpul misiunii, programul Viking a trimis peste 52.000 de imagini realizate din orbită și aproximativ 4.500 de fotografii capturate de la suprafața planetei, contribuind decisiv la studiul geologiei și atmosferei marțiene.

Experimentul care încă stârnește controverse

Pe lângă fotografii, Viking a avut și o misiune științifică ambițioasă: căutarea unor eventuale forme de viață pe Marte.

Pentru prima dată, un laborator ajuns pe o altă planetă a analizat direct probe de sol în încercarea de a identifica activitate biologică. Concluzia oficială a NASA a fost că experimentele nu au oferit dovezi convingătoare privind existența vieții.

Totuși, rezultatele nu au pus capăt dezbaterii. De-a lungul anilor, o parte dintre cercetători au susținut că unul dintre experimente ar fi detectat, de fapt, un posibil semnal biologic. Alții cred că metodele folosite în 1976 ar fi putut distruge chiar compușii pe care încercau să îi identifice.

Misiunile lansate ulterior au readus subiectul în atenție. Roverul Curiosity a descoperit molecule organice în rocile marțiene, iar sonda Phoenix a identificat săruri de perclorat, descoperiri care i-au determinat pe unii oameni de știință să reanalizeze datele obținute de Viking în urmă cu aproape cinci decenii.

Moștenirea unei misiuni care a schimbat explorarea spațiului

Viking 1 și-a încheiat activitatea în 1982, în urma unei erori software apărute în timpul unei actualizări. Chiar și după oprirea definitivă a comunicațiilor, misiunea rămâne una dintre cele mai importante din istoria NASA.

Primele imagini surprinse de la suprafața planetei Marte au demonstrat că explorarea altor lumi este posibilă și au deschis drumul pentru toate misiunile care au urmat, de la roverele Spirit și Opportunity până la Curiosity și Perseverance.

SUV-ul electric BYD de mărimea unui Kona primește 500 km autonomie și costă sub 14.000 de euro