Japonia recunoaște avansul Chinei în roboții umanoizi. Inginerii care au demontat Unitree G1 spun că diferența nu poate fi recuperată rapid

China continuă să își cimenteze poziția în cursa pentru dezvoltarea roboților umanoizi, iar acest lucru începe să fie recunoscut inclusiv de specialiștii din Japonia, o țară considerată timp de decenii unul dintre liderii mondiali în robotică. După ce au analizat în detaliu robotul Unitree G1, inginerii unei publicații japoneze de specialitate au ajuns la o concluzie categorică: Japonia nu are șanse să recupereze diferența față de China pe termen scurt.

Analiza a fost realizată de echipa publicației Nikkei xTECH, care a demontat complet robotul pentru a studia soluțiile tehnice folosite de compania chineză Unitree. Pe măsură ce examinarea a avansat, impresiile inițiale s-au transformat în admirație pentru nivelul de integrare și complexitatea componentelor, iar concluziile au stârnit numeroase discuții în industria tehnologică asiatică.

Bateria și sistemul mecanic al robotului i-au impresionat pe inginerii japonezi

Unul dintre elementele care au atras imediat atenția a fost bateria folosită de Unitree G1. Specialiștii japonezi au remarcat că aceasta oferă o densitate energetică foarte ridicată într-un spațiu extrem de redus, o caracteristică esențială pentru un robot umanoid care trebuie să combine autonomia cu mișcări rapide și puternice.

Conform specificațiilor oficiale, Unitree G1 utilizează o baterie inteligentă detașabilă de 9.000 mAh, alcătuită din 13 celule litiu. Robotul cântărește aproximativ 35 de kilograme, are o înălțime de 1,32 metri și poate funcționa timp de aproximativ două ore cu o singură încărcare.

Inginerii au apreciat faptul că această baterie reușește să alimenteze simultan cele 23 de motoare care controlează articulațiile robotului fără a compromite dimensiunile sau greutatea acestuia.

Glezna robotului reproduce mișcarea piciorului uman

O altă componentă care a atras atenția a fost mecanismul articulației gleznei. În locul unei construcții simple, Unitree a dezvoltat un sistem complex de pârghii și rulmenți care încearcă să reproducă modul în care se mișcă piciorul uman.

În timpul demontării, echipa japoneză a descoperit că în zona gambei sunt montate două motoare care acționează două brațe metalice conectate la gleznă. Mișcarea este coordonată prin intermediul mai multor rulmenți industriali, ceea ce permite modificarea continuă a unghiului piciorului în timpul mersului.

Potrivit inginerilor, această soluție nu doar că oferă un mers mai natural, ci îmbunătățește și stabilitatea robotului pe suprafețe denivelate, precum și rezistența la șocuri. Ei au descris structura motoarelor și mecanismul de transmisie drept unele dintre cele mai avansate pe care le-au întâlnit până acum într-un robot umanoid.

Datele publicate de Unitree confirmă utilizarea unor motoare sincrone cu magneți permanenți și inerție redusă, precum și a rulmenților industriali cu role încrucișate, componente folosite în aplicații de mare precizie.

Japonia consideră că China a depășit etapa prototipurilor

Concluzia echipei Nikkei xTECH este că producătorii chinezi nu mai construiesc doar demonstrații tehnologice, ci platforme pregătite pentru producție și utilizare la scară largă.

Potrivit inginerilor japonezi, nivelul de integrare al componentelor, calitatea mecanismelor și performanța actuatoarelor demonstrează că firmele chineze controlează deja întregul lanț tehnologic necesar dezvoltării roboților umanoizi moderni.

Această evaluare marchează o schimbare importantă de perspectivă. Japonia domină de zeci de ani piața roboților industriali prin companii precum FANUC sau Yaskawa Electric, însă segmentul roboților umanoizi pare să evolueze într-o direcție diferită, unde viteza de dezvoltare, integrarea hardware-software și reducerea costurilor devin la fel de importante precum precizia mecanică.

China își consolidează poziția de lider în robotică

Datele publicate de International Federation of Robotics (IFR) arată amploarea acestei transformări. În 2024, la nivel mondial au fost instalați aproximativ 542.000 de roboți industriali, iar 295.000 dintre aceștia au fost instalați în China, ceea ce reprezintă peste jumătate din piața globală.

Tot în 2024, producătorii chinezi au depășit pentru prima dată companiile străine chiar pe piața internă, ajungând la o cotă de 57%. În urmă cu aproximativ zece ani, aceasta era de doar 28%.

Japonia rămâne al doilea cel mai mare instalator de roboți industriali din lume, însă numărul noilor unități instalate a scăzut la 44.500, cu aproximativ 4% mai puțin față de anul precedent.

Chiar dacă producătorii japonezi continuă să fie foarte puternici în fabricarea componentelor și a roboților industriali tradiționali, analiza realizată asupra modelului Unitree G1 sugerează că în domeniul roboților umanoizi China a reușit să obțină un avantaj tehnologic important. Dacă ritmul actual de dezvoltare va continua, iar inteligența artificială va accelera procesul de comercializare, competiția pentru această nouă generație de roboți ar putea deveni una dintre cele mai importante bătălii tehnologice ale următorilor ani.