Îți place ceapa? Preferința ta ar putea spune ceva despre riscul de diabet și tensiune

Ceapa este unul dintre ingredientele care împart oamenii în două tabere clare: cei care o pun aproape în orice mâncare și cei care nu suportă nici mirosul ei. Un nou studiu internațional sugerează că această preferință aparent banală ar putea ascunde mai mult decât o simplă alegere culinară.

Cercetătorii au descoperit o asociere între predispoziția genetică pentru a aprecia gustul și mirosul cepei și un risc mai mic de hipertensiune arterială și diabet de tip 2. Nu înseamnă că o porție de ceapă poate înlocui medicamentele, analizele sau un stil de viață sănătos. Totuși, rezultatele oferă o perspectivă interesantă asupra modului în care genele, gusturile alimentare și sănătatea pe termen lung pot fi legate.

Ce au descoperit cercetătorii despre cei cărora le place ceapa

Echipa de cercetători a analizat date de la peste 160.000 de persoane cu vârste între 37 și 73 de ani, folosind informații din baza de date UK Biobank. Au fost studiate 325 de gene legate de gust și miros, alături de preferințele pentru aproximativ 140 de alimente.

După analizarea sutelor de combinații posibile, un rezultat a atras atenția: o variantă genetică legată de receptorul olfactiv OR2T6 părea să influențeze cât de mult apreciază o persoană ceapa. Legătura a fost verificată și într-un grup separat, format din persoane mai tinere, pentru a vedea dacă rezultatul se păstrează la vârste diferite.

Vezi și:

Pericol pe plajele Europei. Bacteria care poate provoca infecții grave se extinde rapid din cauza temperaturilor ridicate

Persoanele cu această predispoziție genetică asociată cu preferința pentru ceapă au avut, în medie, tensiune arterială mai mică și un risc estimat cu aproximativ 14% mai redus de a dezvolta diabet de tip 2. Diferențele observate pentru tensiune nu au fost uriașe, însă pot deveni importante atunci când sunt analizate la nivelul unei populații foarte mari.

Autorii au găsit o asociere și cu tensiunea sistolică, dar și cu cea diastolică. Este important însă că studiul nu spune că oamenii care mănâncă mai multă ceapă sunt automat protejați de boli. Cercetarea urmărește mai ales să înțeleagă dacă preferințele alimentare influențate de gene pot deveni instrumente mai bune pentru studierea nutriției.

De ce genele pot oferi răspunsuri mai clare decât un chestionar alimentar

Studiile despre nutriție sunt greu de interpretat. O persoană care consumă multe legume poate avea și alte obiceiuri sănătoase: face mișcare, doarme mai bine, fumează mai puțin sau are acces mai ușor la îngrijire medicală. Din acest motiv, este dificil să separi efectul unui singur aliment de restul stilului de viață.

Cercetătorii au apelat la o metodă numită randomizare mendeliană. Pe scurt, aceasta folosește diferențele genetice moștenite de la naștere pentru a investiga relațiile dintre anumite comportamente și problemele de sănătate. Genele nu se schimbă pentru că cineva a făcut diabet sau a început să mănânce mai sănătos, iar asta poate reduce unele dintre confuziile obișnuite în studiile alimentare.

În acest caz, varianta genetică asociată cu preferința pentru ceapă a fost folosită ca un indiciu despre tendința unei persoane de a consuma acest aliment. Cercetătorii au verificat inclusiv dacă rezultatul putea fi explicat prin factori precum statutul social sau alte probleme de sănătate, iar legătura cu ceapa a rămas relevantă.

Metoda nu este perfectă și nici nu poate înlocui studiile clinice controlate. Dar poate ajuta oamenii de știință să identifice mai bine alimentele care merită cercetate în profunzime. În loc să pornească doar de la întrebarea „ce ai mâncat săptămâna trecută?”, ei pot analiza și mecanismele biologice care influențează alegerile alimentare.

Ceapa nu este un tratament, dar merită studiată mai atent

Ceapa conține compuși bioactivi, inclusiv quercetină, substanță studiată pentru potențialele sale efecte antioxidante și antiinflamatoare. Există deja cercetări care au analizat rolul alimentelor din familia Allium, din care fac parte și usturoiul, prazul sau ceapa verde, în alimentația echilibrată.

Totuși, noul studiu nu oferă permisiunea de a transforma ceapa într-un „superaliment” miraculos. Riscul de diabet de tip 2 și hipertensiune este influențat de numeroși factori, printre care greutatea corporală, mișcarea, somnul, fumatul, stresul, istoricul familial și calitatea generală a alimentației.

Cea mai importantă concluzie nu este că trebuie consumată mai multă ceapă, ci că gusturile alimentare pot spune mai multe despre corp decât păreau la prima vedere. Preferințele pentru anumite alimente nu țin doar de educație, obiceiuri sau copilărie, ci pot fi influențate și de felul în care funcționează receptorii de gust și miros.

Pentru moment, ceapa rămâne un ingredient gustos și accesibil, nu o rețetă împotriva diabetului. Dar studiul deschide o direcție interesantă: în viitor, genele care ne fac să iubim sau să evităm anumite arome ar putea ajuta medicina să înțeleagă mai bine legătura dintre farfurie și sănătate.

Notificări ANAF pentru veniturile din străinătate. Ce trebuie să facă românii care au încasat bani în 2025 din Germania, Italia sau Marea Britanie