Interzicerea rețelelor sociale pentru copii și adolescenți sună bine, dar internetul nu se repară apăsând pe un singur buton

Marea Britanie a decis să interzică accesul copiilor sub 16 ani la marile rețele sociale, într-una dintre cele mai radicale intervenții de până acum împotriva TikTok, Instagram, Snapchat, Facebook, X și YouTube. Guvernul condus de Keir Starmer spune că vrea să le „dea copilăria înapoi” celor mici, protejându-i de conținut nociv, hărțuire, necunoscuți și mecanisme construite pentru a-i ține cât mai mult timp în fața ecranului.

Direcția este corectă. După ani în care platformele au promis controale parentale, setări speciale și protecții ascunse prin meniuri complicate, statul transmite că siguranța copiilor nu mai poate rămâne doar responsabilitatea părinților. Interdicția nu este însă o soluție miraculoasă. Fără verificarea eficientă a vârstei, educație digitală și schimbarea designului platformelor, o parte dintre copii vor găsi metode de ocolire sau se vor muta în zone și mai puțin controlate ale internetului.

Ce presupune măsura radicală din Marea Britanie

Potrivit Reuters, interdicția va viza platformele construite în jurul interacțiunilor dintre utilizatori, al conținutului publicat de aceștia și al recomandărilor algoritmice. Aplicațiile de mesagerie precum WhatsApp și serviciile muzicale ar urma să fie exceptate, iar sancțiunile nu vor fi aplicate copiilor care ocolesc sistemul, ci companiilor care nu reușesc să le blocheze accesul.

Planul britanic merge chiar mai departe decât modelul australian. Sunt pregătite restricții pentru transmisiunile live și contactul cu persoane necunoscute, iar pentru adolescenții de 16 și 17 ani sunt analizate o „oră de stingere” pe timpul nopții și limitarea scrollului infinit. Aplicarea este estimată pentru primăvara anului 2027, însă metodele exacte de verificare a vârstei nu au fost încă stabilite definitiv.

Playtech.ro a scris în repetate rânduri despre acuzațiile privind dependența copiilor de rețelele sociale. Problema nu este doar ceea ce văd minorii, ci și modul în care aplicațiile sunt proiectate: notificări permanente, recompense sociale, clipuri care pornesc automat și recomandări care nu oferă un punct natural de oprire.

De ce interdicția nu rezolvă singură problema

Australia a fost prima țară care a introdus o interdicție națională pentru copiii sub 16 ani, în decembrie 2025. Modelul a demonstrat că legea poate obliga platformele să elimine conturi și să investească în verificarea vârstei, dar a arătat și cât de ușor pot apărea problemele practice: conturi cu vârste false, acces prin alte persoane, VPN-uri sau migrarea spre servicii mai mici și mai slab moderate.

Într-un material anterior, Playtech.ro a analizat pe larg de ce interzicerea rețelelor sociale sub 16 ani sună bine pe hârtie, dar nu rezolvă întreaga problemă. Un copil scos de pe Instagram nu devine automat protejat de internet. El poate ajunge pe forumuri obscure, platforme fără moderare sau grupuri private unde controlul este chiar mai redus.

Există și problema verificării vârstei. Dacă sistemul este prea slab, copiii îl pot ocoli. Dacă devine prea strict, adulții pot fi obligați să trimită documente, date bancare sau imagini ale feței doar pentru a folosi o platformă. Așa cum am explicat într-un material despre internetul „pe bază de buletin”, protejarea minorilor poate veni la pachet cu riscuri serioase pentru intimitatea tuturor utilizatorilor.

România are propria lege, dar proiectul nu a ajuns să producă efecte

Și România are o inițiativă construită în jurul pragului de 16 ani. Legea majoratului digital, adoptată de Senat în octombrie 2025, prevede că minorii sub 16 ani ar putea accesa platforme online sau crea conturi doar cu acordul expres și verificabil al părinților.

Proiectul le-ar oferi părinților dreptul de a solicita restricționarea sau suspendarea conturilor și eliminarea conținutului dăunător. Platformele ar avea obligația să introducă filtre de vârstă, să protejeze datele minorilor și să limiteze publicitatea personalizată adresată copiilor. Senatul a adoptat inițiativa cu 123 de voturi pentru și șase abțineri.

Totuși, inițiativa nu a devenit lege aplicabilă. După votul Senatului, traseul parlamentar nu s-a încheiat, iar proiectul nu produce încă efecte concrete pentru copii, părinți sau platforme. Cu alte cuvinte, România a intrat devreme în această dezbatere, dar soluția a rămas, practic, în sertarul parlamentar.

Imagine reprezentativă de ilustrație. (Foto: Playtech)

Ce trebuie să vină pe lângă interdicție

O limită de vârstă poate reduce expunerea unor copii și poate obliga platformele să trateze problema mai serios. Dar nu poate înlocui educația digitală, dialogul din familie, reguli clare în școli și instrumente parentale suficient de simple încât oamenii chiar să le folosească.

Mai important, companiile trebuie obligate să schimbe produsele, nu doar să verifice data nașterii utilizatorilor. Pentru conturile minorilor, notificările nocturne, contactul cu necunoscuți, recomandările agresive, localizarea și transmisiunile live ar trebui limitate implicit, nu ascunse în setări pe care puțini părinți le găsesc.

Interdicția britanică este, așadar, un început necesar și un mesaj puternic pentru marile platforme. Poate reduce accesul, poate schimba comportamentul companiilor și le poate oferi părinților sprijin legal. Dar siguranța copiilor nu se rezolvă printr-un singur buton „Stop”. Legea poate închide o ușă, însă familia, școala, autoritățile și industria trebuie să se asigure că minorii nu intră imediat pe alta, mai întunecată și mai periculoasă.

Meta descriere: Marea Britanie interzice rețelele sociale copiilor sub 16 ani, însă experiența Australiei arată că măsura nu poate rezolva singură riscurile internetului. România are propria Lege a majoratului digital, dar proiectul nu produce încă efecte concrete.

Primul telefon pliabil Apple, denumit iPhone Ultra, va fi și ultra-scump. Când ar urma să apară și la ce preț