INTERVIU House of the Dragon. Personajele preferate ale fanilor vor trece prin cele mai grele încercări de până acum

Așteptarea pentru sezonul 3 din House of the Dragon este aproape de final, iar dacă există cineva care știe exact ce îi așteaptă pe fani, acela este Ryan Condal.

Showrunnerul și co-creatorul serialului HBO a vorbit despre noul sezon în cadrul unui eveniment unde a oferit detalii despre direcția personajelor,dar  și provocările din spatele producției.

După reacțiile împărțite generate de finalul sezonului doi, mulți s-au întrebat dacă echipa de producție a făcut schimbări de direcție, iar Playtech i-a adresat întocmai această întrebare.

Răspunsul lui Condal pare, însă, unul cât de poate de categoric și se planul stabilit încă de la început care rămâne neschimbat. Potrivit acestuia, House of the Dragon a fost gândit ca o poveste spusă pe parcursul a patru sezoane, iar fiecare capitol reprezintă doar o parte dintr-un tablou mult mai amplu.

Vezi și:

Ce se întâmplă cu banii tăi dacă îi ții la bancă în 2026. Explicația fenomenului financiar care afectează milioane de români

În același timp, creatorul serialului promite că sezonul 3 va ridica miza pe toate planurile. Tonul devine mai întunecat, conflictul dintre facțiunile aflate în război se adâncește, iar personajele sunt împinse către decizii din ce în ce mai dificile din punct de vedere moral. Condal susține, în egală măsură, că presiunea și tragediile prin care trec eroii serialului vor scoate la iveală adevărata lor natură.

Nu lipsesc nici scenele spectaculoase. Celebrul Battle of the Gullet, una dintre cele mai importante confruntări din istoria Westerosului, va deschide noul sezon, iar showrunnerul spune că producția a avut nevoie de ani întregi de planificare pentru a-i face dreptate. În plus, vei descoperi personaje noi, dezvoltări neașteptate pentru figuri deja cunoscute și un drum care conduce direct spre ultimul act al poveștii Targaryenilor.

În interviul acordat presei, Ryan Condal a vorbit deschis despre toate aceste aspecte și a oferit câteva indicii importante despre ceea ce urmează în House of the Dragon, după cum poți ciți în cele ce urmează.

Vezi și:

Vești excelente pentru fanii Baldur’s Gate. Actorii din joc ar putea apărea în serialul HBO

Serialul care transformă fotbalul Angliei într-o dramă despre frică, eșec și identitate. „Dragă Anglia” ajunge pe HBO Max. Când vezi „Dear England” INTERVIU

INTERVIU House of the Dragon: „Am continuat exact pe direcția stabilită”

Există întotdeauna o presiune uriașă și așteptări foarte mari atunci când apare un nou sezon plasat în Westeros. Te motivează acest lucru? Te-ai obișnuit cu așteptările fanilor, ale presei și ale tuturor celor care urmăresc serialul?

Ryan Condal: Este amuzant, pentru că ai crede că sunt complet prins în mijlocul fenomenului, dar cred că faptul că locuiesc în Londra mă ține într-o anumită măsură în afara lui. Îmi amintesc că, pe vremea când locuiam în Los Angeles, premierele aveau loc acolo, indiferent dacă eram implicat sau nu în proiect. Iar din cauza felului în care funcționează acel oraș, totul este permanent în atenția presei. Panourile publicitare și toate celelalte.

Îmi amintesc când a apărut primul meu film. Era un panou uriaș deasupra cinematografului meu preferat și numele meu era pe el. Pur și simplu mi-a explodat mintea. Aici nu ai aceeași senzație. Auzi comentariile oamenilor și discuțiile din jur, dar în viața de zi cu zi nu mă întâlnesc cu agenții mei și nici cu alți prieteni scenariști din industrie, pentru că sunt aici, pe această insulă, ocupat să fac serialul.

Este incitant, dar într-un mod plăcut. Simt că sunt puțin detașat de tot acest zgomot și astfel reușesc să rămân cu picioarele pe pământ. Să ies din Londra și să mă joc cu copiii mei, ceea ce este mult mai important.

După reacțiile foarte împărțite privind finalul sezonului doi, ai simțit că era nevoie să schimbi ceva în sezonul trei și, dacă da, ce anume?

Ryan Condal: Nu. Am continuat exact pe direcția stabilită. Am avut un plan încă de la început, iar serialul a funcționat întotdeauna după aceeași regulă: avem un plan, îl urmăm și nu ascultăm zgomotul dintre capitole.

Înțeleg că acesta este un serial gândit pentru patru sezoane și că trebuie să așteptați doi ani între fiecare capitol, dar în cele din urmă spunem o singură poveste. Să te superi pe ceva aflat la mijlocul poveștii este ca și cum ai reacționa în timpul unei piese de teatru pentru că nu îți place direcția pe care a luat-o acțiunea la jumătate. Așteaptă puțin, pentru că mai urmează încă două acte. Cred că aici ne aflăm acum.

Înțeleg frustrarea. Perioada dintre sezoane este foarte lungă. Pur și simplu producția serialului durează foarte mult. Pregătirea și filmările, după ce scenariile sunt deja scrise, durează un an. Apoi mai sunt necesare șapte sau opt luni pentru a realiza dragonii. Faceți calculele. Nu este posibil să lansăm un sezon în fiecare an. Îmi pare foarte rău, dar voi ați ales să fiți fani ai unui serial numit House of the Dragon.

În ce fel se simte sezonul trei diferit din punct de vedere al tonului față de sezoanele anterioare?

Ryan Condal: Cred că tonul serialului a fost destul de constant și stabil încă de la început. Tonul este una dintre marile responsabilități ale unui showrunner. Care este tonul serialului tău? Acesta este un serial din Westeros. Este o tragedie familială shakespeariană. Am vorbit mult despre asta la început.

Cred că atmosfera serialului se schimbă puțin în sezonul trei, pe măsură ce lucrurile devin mai întunecate și mai sumbre. În sezonul unu și sezonul doi există momente în care ai impresia că poate există o șansă ca personajele să lase armele jos și să găsească o altă cale de a rezolva lucrurile. Dar, pe măsură ce de ambele părți se acumulează tot mai multe ofense și tot mai multe pierderi, intră în joc această spirală a represaliilor, în care fiecare răspunde cu o nouă lovitură.

La un moment dat, oamenii uită chiar și care a fost prima ofensă. A existat acel schimb de replici extraordinar mai devreme în serial: care a fost, de fapt, prima mișcare din Dansul Dragonilor? Moartea soției lui Viserys? Decizia lui de a o numi pe Rhaenyra moștenitoare? Pierderea ochiului lui Aemond?

Nu mai știm cu adevărat. Am pierdut din vedere începutul. Însă toate aceste personaje poartă după ele un bagaj uriaș de resentimente și frustrări. Pe măsură ce acestea se acumulează, vedem până unde sunt dispuse să meargă pentru a se răzbuna sau pur și simplu pentru a câștiga. Limitele morale se extind, iar lucrurile devin tot mai neclare.

Așa că da, există o atmosferă mai întunecată pe care o veți vedea desfășurându-se nu doar în acest sezon, ci și în sezonul final.

INTERVIU House of the Dragon: „Sunt înconjurat de o echipă extraordinară care mă ajută să realizez acest serial”

Având în vedere că fanii se așteaptă ca fiecare sezon să fie mai mare, mai spectaculos și mai exploziv decât precedentul, cum reușiți să răspundeți acestor așteptări?

Ryan Condal: Este unul dintre lucrurile care ne țin treji noaptea pe toți. Din fericire, sunt înconjurat de o echipă extraordinară care mă ajută să realizez acest serial. La apogeul producției vorbim despre aproximativ 2.500 de oameni care trag în aceeași direcție pentru a transforma o singură viziune creativă în realitate, iar asta este ceva foarte frumos.

Avem cei mai buni oameni din toate domeniile implicate în producție: regizori, scenariști, echipe tehnice, constructorii decorurilor, designerii de costume. Toată lumea încearcă să se autodepășească și să facă cea mai bună muncă posibilă, pentru că își dorește asta.

Am făcut ceva extraordinar sezonul trecut, iar acum vrem să mergem și mai departe. Este o provocare uriașă. Cred că totul începe cu povestea, cu ceea ce se întâmplă în camera scenariștilor. Încercăm să implicăm publicul la nivel emoțional, astfel încât să le pese de personaje, de poveste și de direcția în care merge aceasta. Apoi construim spectacolul în jurul acestor elemente, în loc să pornim de la spectacol și să încercăm după aceea să găsim povestea.

Datorită naturii cărții, știm unde se îndreaptă povestea. Cartea ne oferă mult din materialul de care avem nevoie pentru a o spune. Apoi este responsabilitatea noastră să transformăm totul într-o experiență tridimensională, grandioasă și spectaculoasă.

Din fericire, mai avem multe surprize pregătite pentru public și cred că ne ridicăm constant propriile standarde.

Sezonul trei din House of the Dragon începe cu o bătălie uriașă. De ce ați decis să o păstrați pentru premiera noului sezon în loc să încheiați sezonul doi cu ea?

Ryan Condal: Nu știu dacă aș spune că am păstrat-o intenționat. Au existat pur și simplu provocări logistice și de producție. A trebuit să ne întrebăm cum vom realiza această secvență, cum o vom duce la bun sfârșit și cum vom face dreptate celei mai mari bătălii navale purtate vreodată în istoria Westerosului. Nu este o provocare mică.

În ceea ce privește ritmul sezoanelor, cred că publicul s-a obișnuit cu structura din Game of Thrones: o construcție lentă, urmată de o explozie pe la mijloc și apoi de una și mai mare spre final.

Partea distractivă aici a fost să îi lovim pe toți din prima. Sună gongul într-un meci de box, combatanții ies în ring și noi lansăm imediat cea mai puternică lovitură. Cred că îi va lua pe mulți prin surprindere într-un mod plăcut, pentru că episodul începe cu foarte multă forță și într-un mod neașteptat.

Dar stabilește și tonul întregului sezon. Nu ne cheltuim întregul buget pe primul episod, chiar dacă poate părea așa. Există multă escaladare după acest moment.

Cred că schimbă ritmul narativ al House of the Dragon, chiar dacă nu neapărat ceea ce vedeți pe ecran. De acum înainte jucăm pe bune. Nu cred că cineva sau ceva mai este în siguranță.

Totuși, pauza a fost bine primită de public. V-a oferit și timpul ideal pentru a planifica totul, nu?

Ryan Condal: Da, exact.

Acest prim episod reprezintă rezultatul a patru ani de planificare, de încercări, de ajustări și de căutare a celei mai bune soluții. Mă bucur că am avut acest timp la dispoziție, pentru că ne-a permis să realizăm exact ceea ce am făcut.

Cât de mult a influențat mutarea Bătăliei de la Gullet în sezonul trei planurile privind cronologia generală a serialului? Cred că mai devreme am vorbit despre faptul că Bătălia de la Gullet ajunge practic chiar la mijlocul poveștii.

Ryan Condal: Da, iar noi am privit întotdeauna Gullet ca pe punctul central al întregii povești.

Am vorbit deseori despre structura filmelor. Eu provin din zona scenariilor de lungmetraj și am avut întotdeauna tendința să scriu filme în patru acte. Se vorbește de regulă despre structura în trei acte, dar actul al doilea are uneori 60 de pagini sau chiar mai mult. Este foarte greu de gestionat ca un singur bloc.

Așa că obișnuiam să-l împart în două părți, A și B, cu un punct de mijloc care reprezintă de obicei punctul fără întoarcere, momentul în care eroul ajunge în „burta bestiei”.

În Star Wars, de exemplu, este momentul în care Millennium Falcon este atrasă în Steaua Morții și te întrebi cum vor mai reuși eroii să scape de acolo.

Acesta a fost exact sentimentul pe care ni l-a dat Gullet atunci când am citit cartea. Când am citit Fire & Blood, acest moment a ocupat întotdeauna poziția centrală a poveștii.

Chiar dacă planurile s-au schimbat în privința locului exact și a momentului în care urma să apară în serial, acest lucru nu a modificat deloc direcția în care mergeam. Avem de mult timp o hartă foarte clară și un plan bine stabilit pentru tot ceea ce urmează până la final.

Ne-am ținut de acel plan și continuăm să ne ținem de el. Marele avantaj al acestui serial este că avem posibilitatea să îl încheiem în termenii noștri. Știm unde mergem, știm care este finalul și putem planifica tot drumul până acolo pentru următorii doi ani.

INTERVIU House of the Dragon: „Sezonul doi a fost mult mai mare decât primul, iar sezonul trei este mult mai mare decât sezonul doi”

Care a fost cea mai mare provocare pe care ați întâmpinat-o în timpul filmărilor pentru sezonul trei, având în vedere că este mult mai intens și mai dinamic?

Ryan Condal: Chiar asta a fost provocarea. Totul este uriaș. Fiecare sezon a fost mare. Primul sezon ne-a luat aproape un an să-l filmăm, pentru că am lucrat în perioada pandemiei de COVID și am realizat un episod pilot separat, care era în afara programului normal de producție. A existat și o perioadă de pauză, ceea ce a făcut ca întregul calendar să fie foarte lung. A fost dificil și pentru că filmările în timpul pandemiei erau ceva nou pentru toată lumea.

Sezonul doi a fost mult mai mare decât primul, iar sezonul trei este mult mai mare decât sezonul doi. Vorbim despre aproximativ 314 zile de filmare, în două țări diferite și trei locații majore: Londra, zonele din afara Londrei și nordul Țării Galilor. Uneori filmam simultan cu trei unități de producție. A fost o operațiune uriașă pe care trebuia să o coordonăm.

Pe lângă asta, avem secvențe gigantice pe tot parcursul sezonului. Îmi vin imediat în minte cinci momente foarte mari pe care a trebuit să le proiectăm, să le storyboardăm și să le construim. Apoi există lucrurile mai mici dintre ele, care par modeste pe hârtie, dar devin uriașe în practică pentru că trebuie să găsești o modalitate de a le realiza.

Orice scenă cu un dragon este o operațiune majoră. Trebuie să știi cine îl călărește, unde se află, unde aterizează. Totul trebuie pregătit în detaliu pentru filmările cu platformele mecanice și pentru integrarea efectelor. Este un proces uriaș și necesită un alt tip de gândire.

La un moment dat partea creativă este stabilită și totul devine o problemă logistică. Atunci trebuie să gândești ca un producător. Mie îmi place să alternez între aceste două roluri pentru că asta menține lucrurile vii și interesante. Dar sezonul acesta chiar a fost un adevărat exercițiu de contorsionare mentală.

Pe parcursul serialului, Rhaenyra a fost prezentată în mare parte ca un personaj simpatic și ușor de înțeles pentru public, însă sezonul trei pare să exploreze o latură mult mai întunecată a ei. Cum ați abordat această evoluție și ce ați vrut ca publicul să înțeleagă despre ea pe măsură ce începe să ia decizii tot mai complexe din punct de vedere moral?

Ryan Condal: Foarte bună întrebare. Da, este o întrebare excelentă și vă mulțumesc că ați observat acest lucru.

Cred că acesta este ingredientul special al serialului. Este și ceea ce Game of Thrones a făcut atât de bine. Modul în care percepi un personaj se schimbă pe parcurs.

Jaime Lannister, atunci când îl aruncă pe Bran pe fereastră, este diferit de Jaime Lannister pe care îl vedem la jumătatea serialului, după ce și-a pierdut mâna și călătorește alături de Brienne. La fel cum este diferit de Jaime din finalul poveștii, alături de Cersei.

Cu personajele importante din acest serial, pe care le urmărim timp îndelungat, veți trece prin experiențe similare. Faptul că un personaj este într-un anumit fel într-un moment al poveștii nu înseamnă că va rămâne așa pentru totdeauna. Ar fi plictisitor să facem asta.

Nu încercăm să construim personaje unidimensionale. Le supunem unor experiențe, aplicăm presiuni externe prin intermediul altor personaje și al evenimentelor din poveste și apoi observăm cum se schimbă.

Cred că Rhaenyra este exemplul perfect în această privință. Am văzut-o crescând sub influența lui Viserys, un rege cu multe defecte. El a ales-o pe ea în detrimentul fratelui său și a păstrat-o ca moștenitoare chiar și după ce a avut un fiu, ceea ce a generat o mulțime de conflicte.

Viserys a făcut multe greșeli, dar a investit complet în Rhaenyra. Iar ea a luat foarte în serios această responsabilitate chiar și după moartea lui. Cred că încearcă să conducă așa cum a învățat de la el.

În sezonul doi o vedem încercând să guverneze prin consens, exact cum făcea Viserys. El considera dragonii o putere pe care oamenii nu ar fi trebuit niciodată să o controleze pe deplin. Nu îi vedea ca pe o armă, ci ca pe ceva ce trebuie temut și respectat.

Cred că și Rhaenyra privește lucrurile într-un mod asemănător, deși dintr-o perspectivă diferită. Însă vine un moment în care trebuie să facă compromisuri morale pentru familia sa, pentru propria persoană și pentru revendicarea tronului.

O parte din aceste schimbări vin din interiorul ei. Apoi intervine ideea de destin și profeție, una dintre marile teme ale fantasy-ului epic.

Ne-a fascinat să explorăm acest concept în universul A Song of Ice and Fire și Game of Thrones, pentru că este o lume care subminează multe dintre clișeele fantasy-ului clasic.

Există acel arhetip bine cunoscut al „alesului”: Luke Skywalker, Harry Potter, Frodo sau Aragorn din The Lord of the Rings. Sunt modele consacrate.

Dar într-un serial care răstoarnă toate convențiile, ce se întâmplă atunci când îi spui unui personaj principal că el este alesul? Că zeii l-au desemnat să conducă și îi oferă puterea a șase dragoni?

La un moment dat începe să creadă propriile legende. Începe să creadă că poate face orice. Totul devine justificabil dacă zeii au decis că așa trebuie să fie.

Îmi place foarte mult felul în care această idee se leagă de politica actuală și de istoria recentă, de modul în care oamenii ajung la putere și de mecanismele regimurilor monarhice sau autocratice.

Cred că Rhaenyra este o reprezentare extrem de complexă a acestor teme. Sper că publicul o va percepe în același timp ca pe un personaj empatic, ca pe un avertisment și ca pe o figură profund tragică.

INTERVIU House of the Dragon: „Targaryenii acceptă religia Celor Șapte pentru că înțeleg că trebuie să mențină poporul mulțumit”

La finalul sezonului trecut, Rhaenyra părea să se îndrepte tot mai mult spre un fel de fanatism religios care îi justifica și mai mult dreptul la tron. În mod ironic, și Alicent a trecut printr-un proces asemănător după despărțirea de Rhaenyra. Cum ai descrie paralelele dintre relația Rhaenyrei și cea a lui Alicent cu religia?

Ryan Condal: Sunt întrebări excelente. În serial există două tipuri diferite de religie care se manifestă și se confruntă. Acest lucru este integrat în însăși esența Targaryenilor în Westeros.

Targaryenii acceptă religia Celor Șapte pentru că înțeleg că trebuie să mențină poporul mulțumit. Pâine și circ, nu? Trebuie să ținem oamenii fericiți, așa că le vom accepta zeii, chiar dacă, într-un fel, noi suntem zeii. Sau, mai degrabă, dragonii sunt zeii. Cred că Targaryenii se văd mai apropiați de zei decât de oameni. Toate acestea fac parte din structura fundamentală a poveștii.

Alicent, în schimb, provine din Oldtown, care este practic echivalentul Vaticanului în această lume. Este locul unde religia Westerosului este cea mai puternică și mai venerată. Vedem acest lucru și în personajul Ormund Hightower din acest sezon. Cât de profund este integrată credința în Cei Șapte în identitatea Casei Hightower.

Pe de altă parte, o avem pe Rhaenyra, care înțelege că aceasta este religia poporului ei, dar care are și un dragon. La fel și soțul și unchiul ei. Ei au venit în Westeros și au cucerit toate aceste popoare. Din perspectiva lor, zeii oamenilor sunt doar niște entități invizibile undeva în cer.

Cred că această confruntare este un mod foarte interesant de a explora atât politica lumii, cât și cele două personaje la nivel individual. Veți vedea aceste teme continuând să se împletească, să intre în conflict și apoi să se despartă.

Aș spune că tensiunea dintre felul în care Targaryenii caută puterea divină și ideea de a deveni asemenea zeilor, pe de o parte, și religia Celor Șapte, pe de altă parte, va continua să fie una dintre marile teme ale serialului pe măsură ce ne apropiem de final.

În acest moment, Alicent pare să se fi distanțat complet de Verzi, de Aegon și Aemond. Totuși, pare profund afectată atunci când își vede tatăl mort și pe Rhaenyra așezată pe Tronul de Fier. Este finalul episodului doi și un moment care te lasă cu gura căscată. Mai există un conflict interior în Alicent legat de partea căreia îi aparține cu adevărat sau s-a dedicat complet drumului pe care îl consideră corect?

Ryan Condal: O altă întrebare excelentă, mulțumesc.

Alicent este un personaj extrem de conflictual și cred că a fost așa încă de când am întâlnit-o pentru prima dată, la 14 ani. O mare parte din viața ei a fost o marionetă folosită de tatăl său ca instrument pentru obținerea puterii politice.

El a pus-o literalmente în patul regelui, șeful său, pentru a apropia familia și descendența sa de Tronul de Fier. Cred că există momente în viața lui Alicent în care, acum că este un adult matur și capabil să gândească singură, are multă autonomie. Dar este foarte greu să elimini din minte lucrurile care ți-au fost întipărite încă din copilărie.

Într-un fel, Alicent a fost crescută într-un cult al ambiției politice. Și cred că există mai multe laturi ale personalității sale aflate în conflict.

Există partea din ea care vrea să își vadă familia pe tron. Dar Aegon și Aemond, care acum este practic un criminal în masă, s-au dovedit dezamăgitori în ceea ce privește capacitatea lor de a conduce Cele Șapte Regate.

Ea se află într-un conflict permanent. Nu vrea să își vadă familia murind, dar nici nu vrea să privească neputincioasă cum regatul arde în jurul ei. În același timp, înțelege că deține o cantitate enormă de putere informală și că poate influența direcția războiului.

Cred că se află într-un moment în care se întreabă cine vrea să fie și cum vrea să fie amintită. Vrea să fie asemenea tatălui ei, un om obsedat de putere, dispus să sacrifice orice și pe oricine pentru a se apropia de tron? Sau vrea să fie persoana care poate nu va fi amintită cu afecțiune de Casa Hightower, dar care face ceea ce este corect pentru întregul regat, într-o lume în care aproape toți ceilalți au făcut compromisuri morale?

Mai există și relația ei extraordinară cu Helaena, pe care încearcă să o protejeze cu orice preț. Alicent simte că a eșuat față de Helaena și că acesta este unul dintre motivele pentru care Jaehaerys a murit.

Probabil simte că a greșit încă din momentul în care a permis ca Viserys să o căsătorească pe Helaena cu Aegon, conform tradiției Targaryenilor de a căsători frați și surori. Cred că și-ar fi dorit să o păstreze aproape și să o protejeze, mai ales pentru că știa că este diferită de ceilalți.

Așa că în acest sezon vedem un angajament foarte profund al lui Alicent față de Helaena și, în același timp, un conflict major legat de partea pe care o va alege în cele din urmă.

La fel ca toate celelalte personaje din serial, și Alicent va trece prin propriile urcușuri și coborâșuri până își va găsi drumul.

Simți că actualul climat politic v-a influențat modul în care abordați aceste teme în sezonul trei?

Ryan Condal: Exact, exact. Sau conflicte legate de femei aflate la putere.

Nu scriu un comentariu alegoric despre prezent. Am început dezvoltarea serialului în 2019. Serialul se va încheia undeva în jurul anului 2028. Ar fi o greșeală să încercăm să transformăm această poveste într-o alegorie exactă a ceea ce se întâmplă astăzi.

În același timp, există multe teme prezente atât în Fire & Blood, cât și în House of the Dragon, care sunt universale și au existat de-a lungul întregii istorii, inclusiv în epoca modernă.

Tema femeilor și a puterii este una dintre ele. Nu este relevantă doar astăzi, ci a fost mereu relevantă.

Nu ne schimbăm direcția și nu ne lăsăm influențați de evenimentele curente. Încerc pe cât posibil să evit orice comentariu direct despre realitatea contemporană.

Nu pot controla modul în care oamenii interpretează ceea ce facem, dar noi spunem o poveste. Nu încercăm să scriem un eseu despre politică sau despre actualitate.

Katie Dintre personajele noi introduse fie în sezonul trecut, fie în acest sezon, care credeți că a avut cel mai mare potențial de a fi extins dincolo de ceea ce apare în Fire & Blood?

Ryan Condal: L-aș indica pe Ormund Hightower, care este una dintre marile noutăți ale acestui sezon.

În carte, Ormund este schițat doar în linii mari. El servește mai degrabă unui scop narativ și funcționează ca un punct important în desfășurarea poveștii, dar nu ajungi să îl cunoști cu adevărat.

De altfel, cartea este scrisă ca o lucrare istorică. Nu intri în mintea lui Ormund și, de fapt, nici în cea a altor personaje.

Ni s-a părut o oportunitate excelentă să introducem o variabilă nouă în serial, iar Ormund era alegerea ideală. Este cel mai puternic membru în viață al Casei Hightower care nu călărește un dragon.

Este Lord Paramount și controlează practic direcția în care se mișcă întreaga Casă Hightower și armatele sale. Ni s-a părut o adăugare foarte interesantă.

Iar James Norton a fost absolut extraordinar în acest rol. Sunt foarte entuziasmat să vedeți ce face cu personajul, pentru că este cu adevărat impresionant.

Pentru mine, senzația este asemănătoare cu momentul în care Charles Dance a apărut pentru prima dată în Game of Thrones, jupuind acel cerb în scena introductivă. Te uitai și spuneai: „Wow”.

Aduce o anumită greutate și autoritate poveștii. Avem deja o distribuție extraordinară, diversă și complexă, iar apoi îl adaugi pe James Norton în rolul lui Ormund și totul devine și mai interesant.

Apare această nouă variabilă și începi să te întrebi cum va influența Targaryenii, facțiunea Negrilor, propria sa familie din Casa Hightower și Verzii.

Este foarte interesant.

Și, trebuie să recunosc, arată foarte bine și în armură. Este enervant de chipeș, trebuie să spun.

Opiniile despre personajele din universul Game of Thrones se schimbă frecvent pe parcursul poveștii. Există vreun personaj în sezonul trei care crezi că ne va surprinde?

Ryan Condal: Da. Cred că există multe surprize în sezonul trei. Totuși, l-aș menționa pe Aegon Targaryen și interpretarea extraordinară a lui Tom Glynn-Carney.

Știm din carte că Aegon dispare pentru o perioadă din narațiune și nu există o relatare clară despre unde merge sau ce face în acel timp. Cunoaștem punctul A și punctul Z, dar nu știm ce se întâmplă între ele.

Pentru noi a fost o oportunitate foarte interesantă să construim acea parte a poveștii. Știam unde trebuie să ajungă și ce trebuie să se întâmple în final, dar am putut să-l trecem printr-un adevărat parcurs de dezvoltare personală, plin de dificultăți și provocări.

Sunt foarte entuziasmat ca publicul să vadă unde duce această poveste.

Care este cea mai importantă întrebare care primește răspuns în acest sezon? Fie că este vorba despre războiul Targaryenilor, despre personaje sau despre lumea în care trăiesc. Cu ce rămânem la final?

Ryan Condal: Putem să mai vorbim după finalul sezonului?

Cred că foarte multe întrebări importante își vor găsi răspunsul anul acesta. Multe dintre misterele existente, legate de alianțele personajelor și de alte aspecte esențiale, vor fi clarificate.

Dar, evident, trebuie să apară și întrebări noi, care să ne împingă către etapa finală a poveștii.

Cred că lumea serialului devine mult mai clară și mai bine definită. Iar unul dintre lucrurile esențiale ale acestui sezon este că, la fel ca în viața reală, afli foarte multe despre cine este cu adevărat o persoană atunci când o vezi sub presiune.

Este foarte ușor să ai pe cineva relaxat lângă o piscină, cu un cocktail în mână. În acea situație toată lumea pare calmă și rezonabilă.

Dar atunci când pui acea persoană într-o situație de viață și de moarte, sau într-un context în care cei din jurul ei sunt în pericol de moarte, descoperi cine este cu adevărat.

Cred că presiunea extremă la care sunt supuse majoritatea personajelor în acest sezon va scoate la lumină adevărata lor natură.

Pe măsură ce lumea Westerosului continuă să se extindă, House of the Dragon rămâne un serial cu un ton foarte întunecat. Având asta în vedere, câtă speranță există pentru un final fericit?

Ryan Condal: Da, doar Nerd Shepherd putea să ne aducă întrebarea despre un final fericit.

Nu știu. Depinde cum definim „fericit”. Chiar ne așteptăm la finaluri fericite în Westeros?

Acest serial ajunge în locuri foarte întunecate, atât în zone pe care le-am explorat deja, cât și în altele pe care încă nu le-am atins.

Una dintre marile provocări ale adaptării cărții Fire & Blood este să nu transformăm povestea într-un marș neîntrerupt spre moarte și disperare, având în vedere natura materialului original.

Povestea este inspirată din perioada istorică numită Anarhia, una dintre cele mai întunecate perioade din istoria Angliei. Dacă vi se pare că epoca Tudorilor a fost întunecată, aruncați o privire la Anarhie.

Avem o familie care se autodistruge din cauza întrebării dacă o femeie ar trebui sau nu să ocupe tronul. Este un capitol fascinant din istoria britanică.

Totuși, în poveștile foarte întunecate, chiar și cea mai mică rază de lumină devine extraordinar de puternică. În cea mai violentă furtună, o singură rază care străpunge norii pare mult mai strălucitoare.

Cred că realizăm o adaptare foarte fidelă a cărții Fire & Blood și a istoriei Westerosului din această perioadă. Dar una dintre provocările noastre este să lăsăm publicului o urmă de speranță și de umanitate și să pregătim trecerea Targaryenilor către următorul capitol al dinastiei lor.

Să vorbim puțin despre partea de producție a serialului. Cum este relația de lucru cu directorul de casting al serialului și cum decurge întregul proces?

Ryan Condal: Da, o ador pe Kate Rhodes James. Să rămână consemnat oficial.

Lucrez cu Kate de foarte mult timp. Cred că ea a fost primul șef de departament pe care l-am angajat pentru serial, dacă excludem scenariștii și camera scenariștilor.

Este cea mai veche colaborare profesională pe care o am în cadrul serialului, în afară de Sarah Hess, partenera mea de scris.

Kate s-a alăturat proiectului înainte ca eu să mă mut în Anglia, pentru că procesul de casting pentru un serial de dimensiunea sezonului unu, în care uneori trebuia să găsim chiar două versiuni diferite ale aceluiași personaj, a fost foarte lung.

Am început să lucrez cu ea din Los Angeles. Primele opt luni ale colaborării noastre am cunoscut-o doar ca pe o imagine bidimensională pe Zoom.

Este extraordinară și va reveni alături de noi și pentru sezonul patru.

Sincer, nu cred că aș putea face această meserie fără Kate, pentru că am ajuns să am o încredere enormă în gustul și instinctele ei. Pur și simplu împărtășim aceeași viziune…

Cum ați reușit să extindeți Fire & Blood, o singură lucrare, în patru sezoane de House of the Dragon?

Ryan Condal: Ei bine, există destul de mult material acolo. Am mai spus că avem aproximativ 200 de pagini de proză cu care lucrăm.

Seria originală Game of Thrones avea la bază romane de aproximativ 500 de pagini fiecare, iar volumele deveneau din ce în ce mai mari. În acel caz, provocarea era să reduci materialul pentru a încăpea într-un sezon.

În cazul nostru, provocarea este opusă. Trebuie să luăm această parte a poveștii și să ne întrebăm cum o dezvoltăm.

Ai multe capitole și repere importante. Ai punctele principale și apoi trebuie să le unești și să le umpli cu detalii și culoare.

Este o provocare creativă extraordinară și, în mare parte, foarte distractivă.

Este și o provocare unică pentru acest serial, deoarece foarte rar intri în mintea personajelor. Știi ce s-a întâmplat, dar nu știi de ce s-a întâmplat. Nu știi care erau motivațiile. Nu știi dacă personajele erau fericite, triste sau indiferente.

Mai ales că istoricii din carte se contrazic între ei în privința faptelor și interpretărilor.

Uneori trebuie pur și simplu să accepți această ambiguitate și să te joci cu ea. Este distractiv.

Noi spunem povestea dintr-o perspectivă subiectivă, în timp ce cartea oferă o relatare mai degrabă obiectivă.

Ce surprize îi așteaptă pe spectatori și cât de fidelă va fi noua serie față de carte?

Ryan Condal: Foarte fidelă.

Serialul rămâne o adaptare extrem de apropiată de materialul original.

Pot exista anumite elemente individuale care să nu se desfășoare exact așa cum și-au imaginat unii cititori sau așa cum este prezentat într-o anumită versiune a relatării istorice din carte.

Dar, în ansamblu, urmăm foarte îndeaproape ritmul și desfășurarea acestei istorii complexe.

Este o adaptare foarte fidelă.

Cât despre surprize, sunt multe ascunse în sezon. Va trebui doar să îl urmăriți.

Kia EV2 a depășit autonomia oficială în test real. Electrica mică de circa 26.600 de euro poate deveni un reper în oraș